Legislatie & Fiscalitate

Recompensarea angajaților reprezintă un aspect cheie pentru atragerea, menținerea și motivarea corespunzătoare a resursei umane. Pentru angajați, atât recompensele salariale, cât și beneficiile extrasalariale constituie factori decisivi în alegerea unui loc de muncă.

Află din acest articol ce sunt beneficiile salariale și extrasalariale, care este diferența dintre acestea, dar și categoria în care se încadrează cardul pentru bonuri de masă, beneficiul preferat al angajaților din România.

Beneficii salariale și extrasalariale - ce sunt și care este diferența dintre ele

Recompensele pe care angajatorii le oferă angajaților pentru munca prestată pot fi de mai multe feluri. În ansamblu, toate aceste recompense au un singur rol - acela de a remunera angajații pentru orele de muncă, de a-i motiva, de a-i atrage și menține în companie.

Recompensele financiare acordate angajaților pot fi: recompense financiare directe, categorie în care se încadrează inclusiv salariul de bază, și recompense financiare indirecte sau beneficii. Pe lângă aceste recompense materiale, specialiștii recunosc și o altă categorie de recompense, acelea nonfinanciare, materializate prin oportunități de dezvoltare profesională, recunoaștere, managementul carierei sau promovarea în cadrul companiei.

👉 Cultura organizațională poate acționa precum un important factor motivator în organizație, având capacitatea de a atrage și a menține angajații talentați în companie. Dacă vrei să încurajezi un mediu de lucru sănătos. cu angajați implicați și productivi, află tot ce trebuie să știi despre Cultura organizationala: definitie, tipuri si importanta.

Ce sunt beneficiile salariale - exemple

Beneficiile salariale sau recompensele financiare directe includ salariul de bază pe care un angajat îl primește pentru munca depusă, dar și sporurile acordate în raport cu vechimea în muncă sau condițiile în care salariatul își desfășoară activitatea, adaosurile, salariul de merit, bonusurile sau comisioanele.

Aceste beneficii salariale se acordă retroactiv sau, cu alte cuvinte, după ce munca a fost prestată și sunt stabilite prin intermediul unui contract individual de muncă.

Beneficii extrasalariale - exemple

Beneficiile extrasalariale constituie modalități de motivare a resursei umane, venind în întâmpinarea nevoilor angajaților și crescând satisfacția în muncă a acestora. Pachetele de beneficii extrasalariale pe care companiile le oferă contribuie la retenția angajaților și cresc șansele firmelor de a atrage și de a reține talentele valoroase în organizație.

👉 Forța de muncă tânără își face simțită prezența pe piața muncii, aducând cu sine perspective diferite față de sistemul de recompensare pe care firmele îl adoptă. Află Ce isi doresc angajatii din generatia Z de la angajatori, pentru a putea atrage tinere talente în companie.

Angajații care primesc beneficii extrasalariale la locul de muncă devin mai productivi, muncesc mai eficient și sunt mult mai dornici să își aducă aportul la succesul organizațional. Prin urmare, acordarea acestor beneficii contribuie la motivarea și fidelizarea angajaților, reducerea absenteismului la locul de muncă, productivitate și satisfacție în muncă sporită.

Din categoria beneficiilor extrasalariale fac parte bonurile de masă, primele de vacanță, cadourile oferite pentru ocazii speciale, asigurările de viață și de sănătate, reduceri ori gratuități la diferite servicii sau bunuri, contravaloarea transportului până la și de la birou, facilități pentru recreere și petrecerea timpului liber.

👉 Pentru a înțelege de ce acordarea beneficiilor extrasalariale este atât de importantă pentru salariați, citește Studiul Benefit: 1 din 4 angajati considera ca beneficiile extrasalariale sunt la fel de importante ca marirea salariala.

Cardul de masă - beneficiu salarial sau extrasalarial?

Cardul de masă este un beneficiu extrasalarial, situându-se pe primul loc în topul preferințelor angajaților români la capitolul beneficiilor acordate de către angajatori. Spre deosebire de salariul de bază, care este stipulat în contractul de muncă, acest card pentru tichetele de masă reprezintă o facilitate pe care angajatorul decide să o ofere.

Cu alte cuvinte, bonurile de masă nu sunt obligatorii, iar decizia acordării tichetelor de masă depinde de angajator. Totuși, acest beneficiu extrasalarial aduce avantaje considerabile atât pentru compania angajatoare, cât și pentru angajat. Important de menționat în această privință este că angajatorul este scutit de la plata contribuțiilor sociale și beneficiază de 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit. Astfel, compania poate utiliza această modalitate de motivare și fidelizare a personalului din companie, cu un cost de implementare redus și facilități fiscale însemnate.

👉 Află Cum alegi cardul de masa potrivit pentru echipa ta si care sunt criteriile de care sa tii cont, dacă îți dorești să oferi salariaților beneficiul #1 preferat de angajații din România.

De ce este cardul pentru tichete de masă beneficiu extrasalarial

Cardul pentru bonurile de masă intră în categoria beneficiilor extrasalariale, pentru că:

• Beneficiază de tratament fiscal favorabil - dintre avantajele acordării tichetelor de masă, angajatorul este scutit de plata contribuțiilor sociale, iar impozitul și plata CASS în cuantum de 10% sunt reținute din venitul angajatului, conform legii tichetelor de masă;
• Nu este inclus în venitul salarial brut - valoarea încărcată pe cardul de masă nu se adaugă la venitul salarial brut al angajatului și, prin urmare, nu contribuie la creșterea taxelor și a impozitelor asociate salariului brut;
• Reprezintă un beneficiu flexibil - fără a contribui la creșterea semnificativă a costurilor cu salariile, angajatorul poate să ofere angajaților un beneficiu sub forma bonurilor valorice, care să contribuie la creșterea calității vieții și a puterii de cumpărare a salariaților.

👉 Oferă angajaților tăi cardul de tichete de masa Edenred, pentru a beneficia de acces la cea mai mare rețea de comercianți parteneri, cu acoperire națională 100% în hipermarketuri, supermarketuri, restaurante, pizzerii, cafenele, magazine online și platforme de food delivery: Tazz, Bringo, Sezamo, Freshful, Glovo (exclusiv).

Care sunt beneficiile acordării cardului pentru bonuri de masă

Cardul pentru bonuri de masă rămâne în topul beneficiilor preferate de angajați. Acesta este dedicat exclusiv alocației individuale de hrană a salariaților, se acordă lunar și poate fi utilizat exclusiv pentru achitarea contravalorii mesei sau pentru achiziţionarea produselor alimentare.

Pentru angajați, cardul de bonuri de masă reprezintă un venit suplimentar și, prin urmare, o modalitate de gestionare mai eficientă a bugetului. În plus, luând în considerare ce poți cumpăra cu cardul de bonuri, beneficiarii au acces la o gamă largă de comercianți - restaurante, magazine sau alte tipuri de unități care oferă produse alimentare.

Angajatorii se bucură și ei de beneficii considerabile în urma acordării tichetelor de masă, având posibilitatea de a economisi până la 32% din costurile de personal la nivel de companie, ca urmare a scutirii de la plata taxelor sociale și a deductibilității de la plata impozitului. În egală măsură, procedura de acordare a tichetelor de masă implică o logistică simplificată, iar oferirea acestui beneficiu contribuie la motivarea angajaților și la creșterea satisfacției în muncă a acestora.

Ce valoare au tichetele de masă

Ultima creștere a valoarii tichetelor de masă a avut loc în octombrie 2024. Astfel, potrivit prevederilor legislative, valoarea bonurilor de masă poate fi de maximum 40,04 lei/zi lucrată. Totuși, legea bonurilor de masă nu impune adoptarea valorii tichetelor de masă de 40,04 de lei, la fel cum nu impune o valoare minimă pentru tichete de masă, decizia aparținând angajatorului care acordă acest beneficiu.

Deși valoarea maximă a tichetelor de masă este de 40,04 de lei, utilizând cardul de bonuri, angajații au posibilitatea de a efectua plăți sub sau peste valoarea nominală a unui tichet. De asemenea, important de reamintit este aspectul referitor la impozitarea tichetelor de masă. Dacă ești angajat și beneficiezi de aceste tichete valorice, trebuie să știi că impozitul pentru bonurile de masă, alături de CASS în cuantum de 10%, sunt suportate de către salariat.

👉Beneficiază de o logistică simplificată și de facilități fiscale, la oferirea cardului cu tichete cadou Edenred - soluția modernă de motivare și recompensare pentru angajați.

Bonuri de masă pe card - întrebări frecvente

Iată care sunt cele mai frecvente întrebări ale angajaților și angajatorilor, atunci când vine vorba de bonurile de masă pe card.

• Cine plătește impozitul pe bonurile de masă?

Impozitul pe tichetele de masă este suportat de către angajat. Bonurile de masă se impozitează și sunt supuse taxelor sociale, fiind reținute din venitul angajatului.

• Cu cât se impozitează tichetele de masă?

10% este cuantumul în care se impozitează bonurile de masă, alături de CASS, care este 10%, ajungând astfel la un total de 19% taxe sociale suportate de angajat si plătite către stat.

• Câte bonuri de masă se dau pe lună?

Numărul de bonuri de masă acordate pentru o lună depinde de numărul de zile lucrate în luna respectivă. Astfel, pentru fiecare zi lucrată se acordă tichete de masă în valoarea stabilită de angajator.

• Când intră bonurile de masă pe card?

Încărcarea cardurilor de bonuri se face la data stabilită de angajator, împreună cu emitentul cardului. Valabilitatea tichetelor de masă pe card, pentru cele emise până la data de 31 octombrie, este până la data de 31 decembrie a anului de emitere. Tichetele emise după data de 1 noiembrie sunt valabile până la data de 31 decembrie a anului următor anului de emitere.

• Unde pot plăti cu cardul de bonuri?

În prezent, Edenred deține cea mai extinsă rețea de comercianți parteneri la nivel național, acoperind toate județele, ca distribuție. Rețeaua de comercianți parteneri poate fi accesată pe site-ul emitentului sau în aplicația pentru bonuri de masă a acestuia. Similar se procedează și pentru verificare sold card bonuri de masă, cu ajutorul aplicației mobile sau al contului creat după activarea cardului de bonuri de masă.

• Bonurile de masă se trec în contractul de muncă?

În general, acordarea beneficiilor extrasalariale este reglementată prin intermediul contractului colectiv de muncă.

• Bonurile de masă se iau în calcul la indemnizație?

Deoarece reprezintă venit impozabil, tichetele de masă, conform legislației, sunt incluse în baza de calcul a indemnizației.

👉 Dacă vrei să afli mai multe despre evoluția tendințelor pieței de beneficii extrasalariale din România, descarcă gratuit Studiul Edenred Benefit.

Acordarea de beneficii extrasalariale reprezintă o modalitate de motivare și recompensare importantă a resursei umane, iar cardul de tichete de masă rămâne facilitatea preferată a angajaților și a angajatorilor. Deși legislația nu impune o valoare minimă a bonurilor de masă, acordarea acestor tichete valorice poate avea un impact simțitor asupra satisfacției angajaților, cu beneficii reale asupra angajatorilor.

Tichetele de masă rămân beneficiul extrasalarial favorit al angajaților, cu atât mai mult cu cât, începând din data de 1 ianuarie 2024, valoarea acestora a crescut de două ori. Salariații ai căror angajatori au decis să acorde astfel de facilități se pot bucura zilnic de o masă caldă, cu o logistică simplificată.

Dacă beneficiezi de tichete de masă electronice, este important să ai în vedere dacă acestea se impozitează și cine plătește impozitul pe tichete de masă, cu cât se impozitează tichetele de masă, care este valoarea CASS-ului pentru tichete de masă, ce poți cumpăra cu cardul de bonuri și care este valabilitatea tichetelor de masă pe card.

Află din acest articol care este valoarea tichetelor de masă în 2024, care sunt ultimele modificări legislative în ceea ce privește acordarea tichetelor de masă, dar și care este impactul creșterii valorii tichetelor de masă asupra motivării angajaților.

• Legea tichetelor de masă: valoare și modalitate de impozitare
• Care sunt ultimele noutăţi în materie de beneficii extrasalariale?
• Cum influențează aceste modificări ale valorii tichetelor de masă activitatea IMM-urilor?
• Care este impactul creșterii valorii tichetelor de masă asupra beneficiilor angajaţilor?

Legea tichetelor de masă: valoare și modalitate de impozitare

Pentru ambele „tabere” implicate în desfășurarea relațiilor profesionale, respectiv angajaţi şi companii, tichetele de masă se numără printre cele mai apreciate beneficii extrasalariale. Conform dispoziţiilor în materie (Legea nr.165/2018), tichetele de masă sunt, în fapt, bilete de valoare acordate salariaților lunar, sub forma unei alocaţii individuale de hrană.

Important de precizat este faptul că aceste tichete valorice pot fi utilizate numai pentru achitarea contravalorii mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare. Totodată, pentru a afla câte bonuri de masă se dau pe lună, este important de precizat că salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate, conform legislației.

Deși valoarea nominală a unui tichet de masă a crescut la 40,04 lei din octombrie 2024, cu tichetele de masă pe card, angajatul are posibilitatea de a efectua plăți sub sau peste valoarea nominală a unui tichet, fără a se îngrijora cât valorează un bon de masă și fără a încerca să se limiteze la această sumă.

Din perspectiva modalităţii de acordare, angajatorul transferă lunar salariaţilor valoarea tichetelor de masă, în conformitate cu numărul de zile lucrate din perioada respectivă, din platforma digitală de comenzi myedenred.ro. Cu alte cuvinte, angajatul primește, în fiecare lună, un număr de bonuri de masă echivalent cu numărul de zile lucrate efectiv.

👉 Acordând angajaților tichete de masă, rata de retenție a forței de muncă poate crește cu 20%. În plus, conform Edenred, 1 din 4 angajați consideră că beneficiile extrasalariale sunt la fel de importante ca mărirea salarială, fapt pentru care cardul de bonuri de masă devine un factor motivator important în compania ta.

Valoarea bonurilor de masă în 2024

Conform legislației în vigoare, de la începutul acestui an, valoarea bonurilor de masă a crescut la 40 de lei pentru fiecare zi lucrată, iar de la 1 octombrie a avut parte de o nouă creștere, ajungând la valoarea de 40,04 lei. Ordonanța de urgență nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precizează că, începând cu data de 1 octombrie 2024, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 40,04 de lei.

De reţinut, beneficiul extrasalarial sub forma tichetelor de masă prezintă numeroase avantaje fiscale. Prin urmare, compania care acordă aceste bilete de valoare este scutită de la plata taxelor sociale şi beneficiază de deductibilitate de la plata impozitului pe profit. Atât plata impozitul, cât și a CASS pentru tichetele de masă revin angajatului. 

Pentru angajat, tichetele de masă sunt impozabile, iar aceste taxe sunt reținute din veniturile câștigate. Astfel, bonurile de masă pe card sunt supuse anumitor taxe salariale, pe care angajatul trebuie să le suporte. Salariatul plătește CASS și impozit pe bonurile de masă de 10%, având acces la o rețea variată de comercianți parteneri în cadrul cărora să le folosească.

Care sunt ultimele noutăţi în materie de beneficii extrasalariale?

Creşterea valorii nominale maxime a bonurilor de masă în 2024 a fost introdusă prin intermediul Ordonanței de urgență nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

Dacă la momentul introducerii ordonanței, valoarea nominală a tichetelor de masă se stabilea la suma de 35 de lei, pentru anul 2024, aceeași ordonanță stabilește pentru tichetele de masă valoarea maximă de 40,04 de lei.

Această evoluție a valorii tichetelor de masă permite angajatorilor să ofere beneficii extrasalariale însemnate pentru salariați, cu 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit și scutire de la plata taxelor sociale.

Cum influențează aceste modificări ale valorii tichetelor de masă activitatea IMM-urilor?

În contextul modificărilor socio-economice din ultimii ani, tichetele de masă reprezintă un instrument valoros care poate influența în mod real creșterea beneficiilor angajaților și dezvoltarea sectorului antreprenorial.

Cu timpul, unele firme (mai ales întreprinderile mici şi mijlocii) au tendința de a rămâne fidele unor modele de business pe o perioadă îndelungată. Uneori, angajatorii sunt concentrați atât de mult pe sarcinile lor, încât uită cât de vital este să-și alinieze perspectivele în funcţie de ultimele tendințe de pe piață.

Conform statisticilor Edenred, peste 50% dintre salariații din România primesc tichete de masă de la angajatori. Însă, contrar acestor date, mulți angajatori sunt de părere că tichetele de masă reprezintă un beneficiu extrasalarial pe care doar companiile mari îl pot acorda.

Însă, și IMM-urile pot beneficia de aceste oportunități avantajoase sub forma biletelor de valoare. Mai mult, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii nu ar trebui trecut cu vederea deoarece, potrivit rapoartelor UE, aproximativ nouă din zece companii sunt IMM-uri, fiind practic motorul economiei europene.

👉 Dacă ești manager al unui IMM, descoperă câteva dintre recomandările esențiale ale specialiștilor, la care toți antreprenorii și-ar fi dorit să aibă acces când au pornit o afacere, în BIZTRO Club. Platforma, care adună profesioniști din domeniul financiar, legal, resurse umane, marketing, comunicare, design thinking și dezvoltare personală, te ajută să găsești soluții practice la provocările de zi cu zi.

Deși legislația nu prevede o valoare minimă a tichetelor de masă, la fel cum nu impune a se adopta valoarea maximă a tichetelor de masă de 40,04 de lei, este recomandabil ca organizațiile să opteze pentru a oferi un un bon valoric care să stimuleze angajatul și care să se plieze pe nevoile sale.

Prin urmare, bonurile de masă pot fi văzute ca adevărați piloni ai planului de acțiuni sociale implementate la nivelul sectorului privat, cu scopul de a oferi o paletă mai largă de beneficii salariaților.

Astfel, biletele de valoare sub forma tichetelor de masă susțin practic dezvoltarea sectorului economic și creșterea numărului de locuri de muncă disponibile pe piața de capital uman. Totodată, încadrarea tichetelor de masă drept beneficii extrasalariale influențează în mod pozitiv creșterea productivității angajaților, starea de sănătate pe termen lung, schimbul economic și colectarea suplimentară de TVA.

Avantajele creșterii și acordării de către firme a tichetelor de masă pe card

Printre efectele creșterii valorii nominale maxime a tichetelor de masa la 40,04 de lei se numără: venituri mai mari la bugetul de stat, beneficii sociale și economice pentru ambele părți implicate în derularea relațiilor profesionale, angajați și angajatori.

Pentru angajatori, tichetele de masă reprezintă o modalitate de reducere a taxelor plătite către stat. Pentru companie, acestea implică scutire de la plata taxelor sociale şi reprezintă cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit, fiind totodată un mecanism de manifestare a responsabilității sociale și loializare a salariaților.

Întrucât pentru organizație bonurile de masă sunt scutite de la plata taxelor sociale şi constituie cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit, angajatorii pot obţine până la 32% economie pentru costurile de personal la nivel de companie, aspect important mai ales pentru IMM-uri care pot utiliza aceste sume în cu totul alt scop, benefic pentru dezvoltarea afacerii.

👉 Pentru a înțelege care este economia pe care o poți face achiziționând cardurile Edenred, consultă calculatorul de economii, care detaliază cuantumul fiecărei taxe datorate de către angajator și companie.

Simultan, cardurile de tichete de masă Edenred implică o logistică extrem de simplificată. Ulterior distribuţiei iniţiale, acestea se reîncarcă în aceeaşi zi, sumele ajungând instantaneu la salariaţi. Angajatorii interesaţi pot comanda tichete de masă pe card prin intermediul platformei MyEdenred.

De asemenea, printre serviciile adiționale oferite clienților se numără: semnarea contractului prin DocuSign și, implicit, reducerea birocrației, e-Factura, carduri eco-friendly, în design vertical si personalizabil, şi nu în ultimul rând, suport online 24/7 prin chatbot-ul Felicia din site-ul edenred.ro. 

Avantajele acordării tichetelor de masă influențează, în egală măsură, angajații și atitudinea acestora față de muncă. Creșterea tichetelor de masă oferă angajaților un venit suplimentar considerabil și oportunitatea de a executa plăți rapide și flexibile într-o rețea variată de comercianți. Deși bonurile de masă nu sunt obligatorii, acestea reprezintă un factor important în strategia de motivare și recompensare a resursei umane.

Care este impactul creșterii valorii tichetelor de masă asupra beneficiilor angajaţilor?

Pandemia Covid-19 a dus la o creștere importantă a muncii la distanță în numeroase țări europene, printre care şi România. Însă, indiferent de modalitatea în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea profesională, la birou, în regim de telemuncă sau hibrid (un mix de prezenţă la birou şi muncă remote), aceştia au dreptul la tichete de masă pentru fiecare zi lucrată.

Aceste bilete de valoare contribuie în mod semnificativ la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, influenţând practic creşterea productivităţii salariaţilor, scăderea absenteismului, dar şi retenţia capitalului uman pe termen lung. Altfel spus, tichetele de masă susțin creșterea puterii de cumpărare, reprezentând în fapt şi o modalitate de manifestare a grijii faţă de personal.

👉 Află mai multe despre Retenția angajaților în vremuri nesigure: sfaturi și strategii.

Prin urmare, acordarea de către firme a tichetelor de masă contribuie la fidelizarea angajaţilor şi îmbunătăţirea climatului social din companie. În acest context, creșterea valorii nominale maxime a tichetelor de masă la 40 de lei va presupune, în primul rând, accesul la o gamă mult mai variată de meniuri de prânz şi un cuantum ridicat al produselor alimentare care pot fi achiziţionate cu aceste bonuri de masă.

Angajații care beneficiază de bonuri de masă în valoare de 40 de lei le pot utiliza în cea mai extinsă rețea de comercianți parteneri, cu acoperire națională 100% în supermarketuri, restaurante, pizzerii, cofetării și multe altele.

Totodată, salariaţii au posibilitatea de a folosi tichetele menţionate în unități de alimentație publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unități care comercializează produse alimentare. De asemenea, utilizatorii tichetelor de masă au acces la o gamă variată de meniuri de prânz, promoţii și coduri de reducere gândite de partenerii Edenred. Aceştia au posibilitatea de a folosi cardul de masă atât în aplicaţii de food delivery, cum este Tazz by eMAG, Bringo sau Glovo, dar şi în cadrul platformei de cumpărături online Freshful by eMAG și Sezamo.

Începând cu data de 1 octombrie 2024, valoarea nominală maximă a unui tichet de masă, care poate fi acordat unui angajat pentru o zi lucrată, este de 40,04 de lei. Creșterea valorii nominale a tichetelor de masă poate reprezenta un avantaj nu doar pentru angajați, ci și pentru companii, care sunt scutite de la plata taxelor sociale și care își pot motiva angajații mai facil, economisind bani și crescând rata de retenție a personalului.

Sursa foto: Freepik, Freepik

Adeverința de salariat are rolul de a dovedi calitatea de salariat a angajatului în cadrul unității angajatoare în care activează. Aceasta se eliberează de către angajator și poate servi angajatului în diferite situații.

Dacă angajații tăi au nevoie de o adeverință de la locul de muncă prin intermediul căreia să ateste calitatea de salariat, iată tot ce trebuie să știi despre eliberarea acesteia.

• Ce este adeverința de salariat
• Ce informații trebuie să cuprindă adeverința de salariat
• Care este întrebuințarea adeverințelor de salariat
• Adeverințe de salariat - cum se solicită
• Termen de eliberare adeverință de salariat
• Tipuri de adeverințe de salariat pe care angajatorii le pot elibera

Ce este adeverința de salariat

Adeverința de salariat este documentul care atestă calitatea de salariat a solicitantului. Cu alte cuvinte, ori de câte ori salariatul este nevoit să dovedească faptul că este angajat în baza unui contract individual de muncă și remunerat pentru activitatea prestată poate solicita angajatorului o adeverință de salariat.

În ceea ce privește  angajatorul, Codul Muncii precizează, la articolul 40, aliniat 2, că acesta este obligat să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.

Totodată, articolul 34 al aceleiași legi menționează că, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.

👉 Dacă faci parte din categoria celor care dețin un business mic sau sunt manageri într-un IMM, intră în Biztro Club și bucură-te de recomandări la care toți antreprenorii și-ar fi dorit să aibă acces atunci când au pornit o afacere de la experți în domeniul financiar, legal și resurse umane, marketing și comunicare, design thinking și dezvoltare personală!

Ce informații trebuie să cuprindă adeverința de salariat

În funcție de scopul pe care îl deservește, adeverința de salariat poate conține anumite informații specifice referitoare la angajat. Totuși, informațiile generale pe care o adeverință de salariat trebuie să le cuprindă în mod esențial sunt:

• Numărul de înregistrare;
• Datele de identificare ale firmei: numele firmei, codul fiscal și numărul de înregistrare la Registrul comerțului;
• Datele de identificare ale angajatului: nume complet, CNP, adresa de domiciliu, seria și numărul cărții de identitate;
• Confirmarea calității de angajat a solicitantului și data la care contractul individual de muncă a fost încheiat.

În plus, adeverința de salariat mai poate cuprinde cuantumul salarial brut pe care îl primește angajatul, funcția în care a fost încadrat sau perioada pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, persoanele aflate în întreținere sau valabilitatea adeverinței de salariat eliberate, în funcție de destinația acesteia.

👉 Deși remunerația este importantă pentru salariați, cei mai mulți dintre aceștia își doresc beneficii extrasalariale flexibile, care să le completeze veniturile și care să-i ajute să mențină un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală. Cu cardul cadou Edenred le poți oferi angajaților acces la o rețea diversificată de comercianți parteneri în domenii precum frumusețe, modă, sport, cultură sau learning.

Atunci când solicită o adeverință de salariat, anumite entități pun la dispoziția angajaților un model de adeverință pe care angajatorul trebuie să-l completeze cu datele specifice. De pildă, Casa de Asigurări de Sănătate oferă un model de adeverință pentru medicul de familie sau pentru emiterea cardului european de sănătate.

Care este întrebuințarea adeverințelor de salariat

În general, în momentul în care solicită o adeverință de la angajator, salariatul precizează motivul pentru care dorește eliberarea unui astfel de document. De cele mai multe ori, angajații prezintă adeverința care atestă calitatea de salariat în relație cu alte entități legale.

Spre exemplu, adeverința de salariat poate fi solicitată pentru:

• dovedirea calității de salariat în raport cu alte instituții - pentru acordarea anumitor drepturi sociale, precum bursele școlare pentru copiii angajatului, înscrierea copiilor la grădiniță sau școală, obținerea indemnizației pentru creșterea copilului;
• accesarea unui credit bancar - în situațiile în care angajatul nu trebuie să dovedească venitul pe care îl obține, ci doar faptul că este angajat în baza unui contract de muncă;
• înscrierea la medicul de familie sau acordarea concediilor medicale;
• facilități medicale în regim privat, oferite de către angajator drept parte a pachetului de beneficii extrasalariale - situație în care unitatea medicală solicită o dovadă a angajării;
• demonstrarea vechimii în muncă, în situația aplicării pentru un nou loc de muncă.

👉 Dacă îți dorești să crești retenția în rândul angajaților, include în pachetul de beneficii extrasalariale cardul de masa Edenred, beneficiul numărul 1 preferat de angajații din România.

Important de reținut este că situațiile în care angajatul are nevoie de o adeverință de salariat pot fi diverse, decurgând din relațiile pe care persoana le are cu diferitele instituții de stat sau private. În cazul în care solicitantul nu cere detalii specifice, poți oferi angajatului o adeverință care să clarifice calitatea sa de salariat.

Dacă, pe de altă parte, solicitantul are nevoie de anumite informații punctuale, precum numărul de zile de concediu medical, poți utiliza un model tipizat sau poți include aceste date în modelul general de adeverință, în funcție de cerințele instituției pentru care angajatul are nevoie de acest document.

Adeverințe de salariat - cum se solicită

Modalitatea prin care angajații solicită angajatorului o adeverință de salariat depinde de procedurile interne stabilite în cadrul companiei. Adeverința poate fi solicitată verbal sau în scris și poate fi eliberată fizic sau scanată și transmisă angajatului în format electronic.

Pentru a păstra coerența și transparența procesului, este recomandat ca astfel de solicitări să fie transmise prin e-mail. Totodată, poți pune la dispoziția angajaților un model de cerere pentru adeverința de salariat, în care să precizeze tipul documentului dorit, scopul pentru care doresc eliberarea acestuia și termenul până la care poate fi eliberat.

De asemenea, este indicat ca angajații să precizeze destinația unui astfel de document și toate informațiile de care solicitantul are nevoie. În acest fel, vei ști care este tipul de adeverință potrivit cu nevoile sale.

👉 În cazul în care ești în căutarea unei modalități de motivare și recompensare potrivită pentru angajații din cadrul firmei tale, cardul de vacanta Edenred ar putea fi răspunsul. Beneficiază de deductibilitate și economisește până la 32% versus acordarea primelor de vacanță în numerar, în timp ce angajații tăi se bucură de vacanțe pe teritoriul țării, într-o rețea vastă de unități turistice partenere.

Termen de eliberare adeverință de salariat

Legislația în vigoare nu precizează un termen specific pentru eliberarea adeverinței de salariat. Cu toate acestea, este de dorit ca termenul de eliberare să nu fie întârziat și să se coreleze cu momentul în care angajatul are nevoie de document.

Deși nu reglementează termenul de eliberare a adeverinței de salariat, Codul Muncii menționează că refuzul eliberării de către angajator a unui document care atestă activitatea desfășurată de salariat, durata activității, salariul sau vechimea în muncă reprezintă contravenție și se pedepsește cu amendă de la 300 lei la 1000 de lei.

Tipuri de adeverințe de salariat pe care angajatorii le pot elibera

În funcție de scopul pentru care sunt solicitate, există mai multe tipuri de adeverințe de salariat pe care angajatorii le pot elibera.

Model de adeverință de salariat

Adeverința care atestă calitatea de salariat conține informațiile de bază care fac dovada existenței unei relații contractuale între părți.

În cazul în care angajatul solicită o adeverință care să ateste calitatea acestuia de salariat, fără alte specificații suplimentare, poți utiliza această adeverință de salariat drept model.

SC .........................SRL

Cod fiscal .........................

Nr. de înregistrare la Registrul comerțului .........................

Nr. înregistrare: .............../...........................

ADEVERINŢĂ

Prin prezenta, se adeverește că domnul/doamna .........................., domiciliat/ă în ..............................., str. ..................... nr. ..., bl. ..., ap. ..., județul ......................, identificat/ă prin CNP........................, act de identitate ...... seria ..... nr. ..............., eliberat de ...................... la data de .................., este angajat(ă) al/a …………….pe perioadă nedeterminată/determinată începând cu data de ...................., în funcția de……….., conform contractului individual de muncă nr. ............../............................, înregistrat în Registrul General de evidență a salariaților conform legii.

Prezenta se eliberează spre a-i servi la ...............................

Angajator,

Nume și prenume

Semnătura și ștampila

👉 Citește și Deducerea personala - ce este, in ce conditii se acorda si cum se calculeaza!

Adeverință de salariat pentru medic/eliberare concediu medical

În cazul în care salariatul solicită adeverința de salariat pentru medicul de familie, poți utiliza documentul standard pus la dispoziție de Casa de Asigurări de Sănătate. Această adeverință pentru medicul de familie trebuie să cuprindă, pe lângă informațiile menționate anterior, și numărul de zile de concediu medical pe care salariatul le-a efectuat în ultimele 12 luni.

Utilizează acest model de adeverință de salariat pentru medic dacă angajatul are nevoie de un document în baza căruia să i se elibereze concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă.

(Anexa nr. 7 la norme) 

ANGAJATOR/CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ........................................................................... 

Nr. de înregistrare .......... data ..............

ADEVERINŢĂ

Prin prezenta se certifică că domnul/doamna ......................................................................., CNP .............................., act de identitate ....., seria ..... nr. .........., eliberat de ............ la data de ................., cu domiciliul în ............................................., str. ........................................... nr. ......., bl. ......, ap. ......, sectorul/judeţul .............................., are calitate de persoană asigurată pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi îndeplineşte stagiul de asigurare*) prevăzut la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 

Prezenta adeverinţă are o perioadă de valabilitate de 30 de zile de la data emiterii. 

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din adeverinţă sunt corecte şi complete. 

Numărul de zile de concediu medical de care persoana asigurată a beneficiat în ultimele 12/24 luni este de ......... zile până la data de ............, aferente fiecărui cod de indemnizaţie în parte, fiecărei sarcini, precum şi fiecărui copil bolnav, după cum urmează:

Codul de indemnizaţie

Numărul de zile de concediu medical în ultimile 12**)/24*** luni

Seria şi numărul certificatului de concediu medical anterior****), pentru codul de diagnostic .............. valabil până la …………

Reprezentant legal angajator/Preşedinte - director general, ….........................................................................................

*) Adeverinţa se eliberează şi persoanelor aflate în concediu medical pentru situaţiile prevăzute la art. 9 şi 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea gestionării numărului de zile de concediu medical acordate pentru aceste afecţiuni. **) Se utilizează pentru evidenţierea zilelor de concediu medical acordate pentru sarcină şi lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă, pentru risc maternal, precum şi pentru incapacitate temporară de muncă pentru afecţiuni, altele decât cele prevăzute la art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. ***) Se utilizează pentru evidenţierea zilelor de incapacitate temporară de muncă acordate pentru afecţiunile prevăzute la art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. ****) Se utilizează pentru situaţiile în care certificatele de concediu medical „în continuare“ urmează a fi eliberate de medici, alţii decât cei care au eliberat certificatele de concediu medical pe acelaşi cod de diagnostic până la data eliberării noului certificat.

Model adeverință de salariat pentru vechimea în muncă

Adeverința de vechime în muncă detaliază activitatea desfășurată în cadrul firmei, durata acesteia, funcția sau funcțiile ocupate, salariul și eventualele schimbări pe care contractul individual de muncă le-a suferit. Acest tip de adeverință se eliberează automat de către angajator, la încetarea contractului de muncă. Totodată, salariatul este îndreptățit să facă o cerere de eliberare a adeverinței de vechime ori de câte ori are nevoie, atât pe parcursul colaborării, cât și după încheierea acesteia.

Angajatorul este obligat să elibereze adeverința de salariat care să dovedească vechimea în muncă atât pentru angajații actuali, cât și pentru foștii salariați. Pentru că angajații trebuie să fie informați referitor la cine eliberează adeverința de vechime în muncă, este important de menționat că salariatul poate obține o astfel de adeverință de vechime atât de la ITM, sub forma unui extras din Revisal, care detaliază activitatea desfășurată la un anumit angajator, cât și de la firma angajatoare.

În cazul în care salariatul are nevoie de o adeverință de vechime, poți folosi acest model de adeverință de vechime pe care să-l completezi cu informațiile personalizate referitoare la salariatul în cauză.

Nr.   /                                 

 ADEVERINȚĂ

Prin prezenta se atesta faptul că dl./dna................................................................................ posesor al BI/CI….., seria……., nr………….., CNP............................................, a fost angajatul(a) societății…………………….………., CUI……………………, cu sediul social în....................... , în baza contractului individual de muncă, cu normă întreagă/cu timp parțial de……ore/zi, încheiat pe durată determinată/nedeterminată, în funcția/meseria de ………………………

Pe durata executării contractului individual de muncă au intervenit următoarele mutații:

Nr. crt.

Mutația intervenită

Anul

Luna

Ziua

Meseria/ funcția

Salariul de bază, inclusiv sporurile care intră în calculul punctajului mediu anual

Nr. și data actului pe baza căruia se face înscrierea și temeiul legal

Contractul individual de muncă al domnului(ei) a încetat la data de............. , în baza prevederilor art…….., din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii, modificată și completată, astfel cum rezultă din decizia nr…………………

În perioada lucrată a avut ……….. zile de absențe nemotivate și …………. zile concediu fără plată.

S-a eliberat prezenta …………………………………………………

Reprezentant legal,

…………………….

Adeverința de salariat reprezintă un document important în gestionarea relațiilor de muncă, asigurând respectarea drepturilor angajatului. Eliberarea unei astfel de adeverințe trebuie să țină cont de cerințele legale în vigoare și să cuprindă toate informațiile necesare referitoare la relația contractuală dintre părți. O adeverință-tip sau un model standardizat pot fi folosite ori de câte ori un solicitant le pune la dispoziția angajatorului.

Sursă foto: Shutterstock, Shutterstock

Salariații persoane fizice care au un venit lunar brut de până la 2000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară pot beneficia de deducere personală. Este o formă de ajutor prin care aceste categorii de angajați pot plăti dări mai mici la stat și, implicit, pot avea un salariu net lunar mai consistent, prin micșorarea bazei impozabile.

Află din acest articol ce reprezintă deducerea personală din salariu, care sunt noile reglementări legislative pentru deducerile din salariu, care este formula de calcul pentru deducerea personală de bază și ce este deducerea personală suplimentară.

• Ce este deducerea personală - aspecte legale
• Cum se calculează deducerile personale
• Ce persoane pot fi luate în întreținere
• În ce condiții se acordă deducerea personală
• Cine nu poate beneficia de deducere personală
• Când nu se poate acorda deducerea personală
• Documente necesare pentru acordarea deducerii personale

Ce este deducerea personală - aspecte legale

Deducerea personală este reglementată prin art. 77 din Codul Fiscal și este alcătuită din deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară.

Conform legislației fiscale, există câteva condiții pentru acordarea deducerii personale:

➔   venituri salariale brute lunare care să nu depășească mai mult de 2000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară;

➔   situația familială (dacă salariatul are sau nu persoane în întreținere și dacă are, câte sunt). 

Deducerea se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile și nu reprezintă o cheltuială a angajatorului. De asemenea, suma se calculează exclusiv pentru veniturile din salarii la locul unde angajatul își are funcția de bază. Prin reducerea bazei impozabile, se poate realiza ulterior calculul salariului cu deducere personală.

Suma, reprezentând deducerea personală, se atribuie contribuabilului pentru persoanele aflate în întreținere, fiind corespunzătoare perioadei impozabile din anul fiscal în care acestea au fost sau sunt întreținute. Potrivit legii, perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Cum se calculează deducerile personale

Deducerile personale se calculează în funcție de valoarea venitului lunar brut și de numărul persoanelor aflate în întreținere. Pentru a clarifica modalitățile de calcul pentru deducerea personală, vom analiza pe rând ce înseamnă deducerea personală de bază și deducerea personală suplimentară.

Calcul deducere personală de bază

După cum am amintit, deducerea personală de bază se acordă salariaților care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, în prezent 3300 de lei.

Spre exemplu, în cazul deducerii de bază, angajații care au un venit brut lunar de până la 3350 de lei pot primi o deducere personală cuprinsă între 653,25 lei și 1490,75 lei, în funcție de numărul de persoane pe care le au în întreținere.

👉 Trebuie avut în vedere faptul că, la acordarea deducerilor personale, sunt luate în calcul cardurile de masa atribuite salariaților, cardurile cadou (dacă reprezintă avantaje salariale) sau dacă angajatul beneficiază de carduri de vacanță sau carduri culturale.

Pentru salariații care câștigă cu până la 2000 de lei peste salariul minim pe economie, deducerea personală de bază se calculează conform tabelului redat în Codul Fiscal, art. 77.

Tabel deducere personală de bază

Acest tabel poate fi utilizat cu rol de calculator pentru deducerea personală de bază, corelând nivelul salarial al persoanei care beneficiază de deducerea personală din salariu cu numărul de persoane aflate în întreținere.

Salariații care au salarii mai mari decât nivelul prevăzut în tabel nu vor putea beneficia de deducere personală de bază. Totodată, în cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, deducerea personală de bază se acordă unui singur contribuabil.

Deducerea personală suplimentară

Deducerea suplimentară se acordă, conform Codului Fiscal, în procent de 15% din salariul de bază minim brut pe ţară pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut.

De asemenea, se mai acordă o deducere personală suplimentară de 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ. Prin urmare, părinții care au un copil în întreținere pot beneficia de această deducere indiferent de nivelul salarial în care au fost încadrați.

Pentru deducerea suplimentară calculul nu este unul complicat. Astfel, este important de menționat că, în ceea ce privește calculul deducerii pentru copilul aflat în întreținere, pentru cei 100 de lei acordați pentru fiecare minor întreținut, baza impozabilă din salariu se va reduce cu 100 de lei.

Declarație deducere personală suplimentară

În cazul în care copilul se află în întreținerea ambilor părinți, deducerea se acordă doar unuia dintre părinți. Acesta trebuie să prezinte dovada înscrierii copilului într-o unitate de învăţământ și să completeze o declarație de deducere suplimentară.

Totodată, în cazul în care părintele beneficiar de deducerea personală suplimentară are mai mulți angajatori, pe lângă declarația de deducere personală suplimentară, acesta trebuie să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.

Ce persoane pot fi luate în întreținere

Pentru stabilirea deducerii personale, angajatul trebuie să completeze și ulterior să transmită angajatorului o declarație pe proprie răspundere în care va menționa datele de identificare ale persoanelor aflate în întreținere. De reţinut, când vorbim despre persoane aflate în întreținere, nu este neapărat necesar ca acestea să domicilieze împreună cu salariatul.

Prin urmare, pot avea calitatea de persoane aflate în întreţinere:

• soțul/soția;
• copiii (până la 18 ani împliniți sunt considerați întreținuți) sau alţi membri de familie;
• rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de bază minim brut;

În ce condiții se acordă deducerea personală

Potrivit legislației fiscale, deducerea personală este un drept pe care îl au persoanele fizice cu domiciliul în România, care obţin venituri sub formă de salarii, atât în țară, cât și în străinătate.

De asemenea, potrivit art. 7 din Codul Fiscal, mai pot beneficia de o astfel de deducere persoanele fizice nerezidente, dacă centrul de interes vital este amplasat în România sau dacă se află pe teritoriul țării noastre pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Dacă o persoană se află în întreținerea mai multor contribuabili, deducerea personală se acordă doar unuia dintre aceștia, potrivit înțelegerii dintre părți. În cazul copiilor minori ai angajaților, suma se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia se află aceștia. 

👉 Află totul despre cuantumul taxelor pe care le datorezi statului din Ghid contributii salarii: ce este CAS, CASS si ce alte taxe platesti din salariu.

Când nu se poate acorda deducerea personală

După cum am stabilit anterior, ca regulă, angajaţii care obţin până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pot beneficia de deducere personală. Pe de altă parte, există anumite situaţii în care beneficiul nu poate fi atribuit contribuabilului, după cum urmează:

A. Contribuabilii care realizează venituri peste nivelul salariului de bază minim brut + 2000 de lei;

B. Persoana în întreținere are venituri, impozabile şi neimpozabile, care depăşesc lunar 20% din salariul de bază minim brut. Excepţii:

• pensia de urmaș;
• bursele primite pentru formele de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat;
• premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru sau de protecție și alte drepturi similare primite de elevi, atât timp cât urmează cursuri de educație profesională sau tehnică;
• premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice/paralimpice, precum și indemnizațiile și primele pentru clasarea pe locurile 1-6 la aceste competiții;
• premiile și drepturile sub formă de cazare, masă, transport și altele similare, obținute de elevi și studenți la competițiile interne și internaționale, chiar și aceia care sunt nerezidenți;
• prestații sociale acordate potrivit art. 58 din Legea 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

C. Persoanele fizice care dețin terenuri agricole sau silvice cu o suprafață mai mare de 10.000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 mp în zonele montane;

D. Persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate;

E. Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate nu poate primi deducere personală.

De reținut este faptul că deducerea personală se acordă angajatului, în funcție de venitul brut realizat și de numărul de persoane aflate în întreținere (zero, o persoană, două, trei sau mai multe). Așadar, angajatul poate beneficia de deducere personală de bază și dacă nu are persoane în întreținere, condiția fiind să aibă venitul lunar brut din salarii de cel mult 5.300 de lei.

Deducerea personală și copiii minori

În cazul copiilor minori, acordarea deducerilor personale ține cont de mai mulți factori. Potrivit legii, ca regulă, copiii sub 18 ani sunt considerați a fi întreținuți, cu excepția celor care sunt încadrați în muncă (care au între 16 și 18 ani), indiferent că se află în unități speciale sanitare sau de protecție socială și altele similare, precum și în unități de învățământ (inclusiv atunci când costul de întreținere intră în bugetul de cheltuieli al acestor instituții). Într-o astfel de situație, veniturile obținute de copil nu se iau în calcul pentru încadrarea în venitul maxim lunar, precizat mai sus.

Minorii care sunt încadrați în muncă devin contribuabili ei înșiși și beneficiază de deducere personală. În perioada respectivă, părinții nu mai pot primi deducerea.

Apoi, deducerea personală se acordă fiecăruia dintre părinții copilului minor sau tutorelui acestuia. Dacă este vorba despre un minor provenit dintr-o căsătorie anterioară, dreptul la deducere revine părintelui căruia i-a fost încredințat copilul și unuia dintre soții care formează noua familie.

În cazul părinților care au copii aflați în plasament sau care sunt încredințați unei alte familii sau persoane nu se acordă deducere personală. Suma va fi acordată fie persoanei căreia i s-a dat în plasament copilul, fie ambilor soți care formează familia căreia i s-a dat copilul în plasament.

La fel, părinții care au copiii în grija unei instituții private sau publice autorizate nu se încadrează la acordarea de deduceri. 

Documente necesare pentru acordarea deducerii personale

Pentru a putea primi deducerile personale cuvenite, salariații nu trebuie să depună actele la instituțiile statului, ci la angajator. Acesta din urmă are obligația de a-l întreba pe contribuabil dacă are sau nu persoane în întreținere.

👉 Află totul despre well-being organizațional și despre mediul de lucru sănătos. BIZTRO Club reunește recomandări ale specialiștilor din domenii diverse pentru a găsi soluții variate la provocările de zi cu zi.

Sunt două categorii de documente care sunt necesare pentru acordarea deducerii personale:

Acte ce se referă la existența și la numărul persoanelor aflate în întreținere:

• declarație pe propria răspundere a salariatului în care să precizeze clar informații personale și date de identificare ale fiecărei persoane aflate în întreținere;
• declarație pe propria răspundere a persoanei/persoanelor aflate în întreținere (nu se aplică minorilor), în care menționează inclusiv venitul lunar obținut (dacă e cazul).

Acte care să demonstreze gradul de rudenie, veniturile:

• certificat de naștere;
• certificat de căsătorie;
• adeverințe de venit ale persoanei/persoanelor aflate în întreținere.

În cazul în care este vorba despre mai mulți copii aflați în întreținere, cu excepția copiilor minori, aceștia vor fi în întreținerea unuia dintre părinți, potrivit înțelegerii dintre părți. Într-o astfel de situație, angajatul trebuie să aducă unul dintre actele de mai jos:

• declarație pe propria răspundere din partea soțului/soției;
• adeverință emisă de angajatorul soțului/soției, după caz, din care să rezulte numărul și identitatea copiilor care sunt preluați în întreținere de fiecare soț/soție.

Deducerea personală este un drept de care pot beneficia angajații care obțin un venit brut lunar de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut și care au persoane în întreținere. Numărul acestora din urmă determină, alături de valoarea venitului, suma pe care contribuabilul trebuie să o primească.

Deducerea personală se acordă, în condițiile legii, pe baza anumitor documente pe care angajatul trebuie să le depună la compania unde lucrează și reprezintă un ajutor pentru salariați, prin micșorarea bazei impozabile și, implicit, printr-un salariu net mai mare.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock.

Ordonanța de Urgență nr. 115/2023 și Legea nr. 296/2023 aduc o serie de modificări importante Codului Fiscal. Acestea includ și schimbări aduse impozitului pe profit pentru anul 2024. Modificările de taxe și impozite pentru anul 2024 se adresează inclusiv microîntreprinderilor. Mai jos, vei afla informații utile privind condițiile de impozitare în 2024, ce industrii sunt cele mai afectate, cum se calculează impozitul pe profit în 2024, cum se trece de la impozitul pe venit la impozitul pe profit, cine nu plătește impozitul pe profit și multe altele.

• Cadru legal - schimbări Cod Fiscal 2024
• Condiții impozit pe profit 2024
• Ce industrii sunt cele mai afectate de plata impozitului pe profit în 2024
• Cine plătește impozit pe profit
• Calcul impozit pe profit în România 2023 vs 2024
• Trecere de la impozit pe venit la impozit pe profit în 2024 - ce presupune
• Cine nu plătește impozit pe profit în 2024
• Când se plătește impozitul pe profit
• Care este impozitul pentru microîntreprindere în 2024

Cadru legal - schimbări Cod Fiscal 2024

Impozitul pe profit este reglementat prin Codul Fiscal, cele mai recente completări ale acestuia fiind măsurile fiscale instituite prin intermediul Ordonanței de Urgență nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale și al Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Aceste noi măsuri fiscale și legi ale impozitării aduc o serie de modificări importante pentru impozitul pe profit, taxele pentru microîntreprinderi și altele. Poți citi, mai jos, despre schimbările majore aduse Codului Fiscal, care se referă la firmele mici și mijlocii.

Impozitul minim

Începând cu anul 2024, în Codul Fiscal sunt introduse noi reglementări pentru determinarea impozitului minim. Astfel, conform articolului 181 din Codul Fiscal, contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit (cumulat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul) mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligaţi la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.

Totodată, sunt introduse prevederi referitoare la impozitul suplimentar pentru instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine, care datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri.

Impozitul suplimentar se aplică și pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.

👉 Află cum gestionezi schimbările fiscale în 2024 direct de la experți. Cu BIZTRO Club, dedicat tuturor celor care dețin un business mic sau sunt manageri într-un IMM, ai acces la recomandările unor experți din domeniul financiar, legal, resurse umane, marketing sau comunicare, pentru a găsi soluții practice la provocările pe care le întâmpini și pentru a afla tot ceea ce ar trebui să știe un antreprenor la început de drum.

Scutirea profitului reinvestit

Facilitatea referitoare la scutirea de impozit a profitului investit inclusiv pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și activitățile de retehnologizare se păstrează, conform reglementărilor din 2023.

Începând cu anul 2024, prevederile referitoare la profitul reinvestit sunt aplicabile și pentru casele de marcat, pe fondul abrogării alin.(101) al articolului 22 din Codul Fiscal, potrivit reglementărilor OUG nr. 115/2023.

Impozitarea dividendelor

Cota de impozitare a dividendelor distribuite între persoane juridice rămâne 8%, similar anului 2023. Pentru a afla în ce cont se plătește impozitul pe dividende, este important de menționat că acesta se reține și se plătește la buget de către societatea ce repartizează dividendele.

Ordonanța de Guvern nr. 16/2022 elimină impozitul specific, începând cu 1 ianuarie 2022. Astfel, contribuabilii afectați de acesta puteau alege plata impozitului pe veniturile microîntreprinderii sau impozitul pe profit.

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

În ceea ce privește impozitarea pe veniturile microîntreprinderilor, OUG nr. 115/2023 aduce o serie de modificări implementate din 1 ianuarie 2024.

În primul rând, este eliminată posibilitatea existenței celor 3 persoane juridice care aplică regimul de microîntreprindere. Conform noilor modificări ale articolului 47 din Codul Fiscal, microîntreprinderea are asociaţi sau acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea sau numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot şi este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice prevederile prezentului titlu.

În cazul în care acționarii persoanelor juridice care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot nu stabilesc până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor o singură persoană juridică care aplică regimul de microîntreprindrere, aceștia vor deveni plătitori de impozit pe profit.

În plus, se introduce o nouă condiție referitoare la aplicarea acestui regim de impozitare: entitatea trebuie să depună în termen situaţiile financiare anuale, dacă are această obligaţie potrivit legii.

Conform modificărilor aduse articolului 51 din Codul Fiscal, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

• 1%, pentru microîntreprinderile ce realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv;
• 3%, pentru microîntreprinderile ce realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară activităţi de editare a jocurilor de calculator sau a altor produse software, activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, restaurante, activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, activităţi de asistenţă medicală generală și altele.

Condiții impozit pe profit 2024

Pentru a beneficia de o reducere a impozitului pe profit cu 15%, trebuie îndeplinite, concomitent, trei condiții:

• Existența unui capital propriu pozitiv și cel puțin egal cu jumătate din capitalul social;
• Să existe o creștere anuală a capitalului propriu ajustat la nivelul celui de anul precedent;
• Să existe o creștere a capitalului propriu ajustat față de anul 2020 cu un anumit procent-țintă.

Poți beneficia de reducere și dacă plătești impozitul pe profit pe un an fiscal distinct de anul calendaristic, criteriile și termenii vizând cazul specific. În plus, se pot bucura de acest avantaj inclusiv plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Totuși, nu sunt eligibile companiile care sunt reglementate de BNR sau ASF.

👉 Dacă îți dorești să obții performanțe din partea angajaților tăi, află care este cea mai potrivită metodă de a-i îndruma, care sunt principalele stiluri de leadership si cum iti poti dezvolta un stil de conducere potrivit.

Ce industrii sunt cele mai afectate de plata impozitului pe profit în 2024

În anul 2024, industriile afectate de noile reglementări legislative sunt instituțiile financiare și companiile de petrol și gaze, pentru care s-a impus un impozit suplimentar, față de impozitul pe profit de 16%.

Totodată, pe lângă industriile vizate de impozitul suplimentar, și companiile care vor fi supuse impozitului minim se vor confrunta cu o cotă de impozitare crescută. Conform unei analize Deloitte, în ceea ce privește companiile vizate de impozitul minim, 70% dintre acestea vor fi taxate la cifra de afaceri și doar 30% vor rămâne la plata impozitul pe profit.

Și microîntreprinderile vor fi afectate de noile măsuri legislative. Începând cu anul 2023, pragul de încadrare pentru microîntreprinderi a scăzut de la un milion de euro la jumătate: 500.000 de euro.

Mai mult, este restricționat accesul la acest regim de impozitare pentru firmele care obțin venituri din consultanță și/sau management în procent mai mare de 20% din totalitatea veniturilor. Mai jos sunt domeniile vizate:

●          Hoteluri, pensiuni și alte forme de cazare;

●          Cazare pe perioade scurte;

●          Parcuri pentru camping, tabere și rulote;

●          Alte forme de servicii de cazare;

●          Restaurante;

●          Catering sau alimentație pentru evenimente;

●          Alte tipuri de servicii de alimentație;

●          Baruri și activități similare de servire a băuturilor.

Potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, aproximativ 8.000 de firme românești care plătesc în prezent impozit pe venit vor trece la impozit pe profit, odată ce autoritățile au scăzut plafonul impozitului pe profit, de la un milion de euro la 500.000 de euro.

Cine plătește impozit pe profit

În ceea ce privește plata impozit pe profit, odată ce s-a depășit plafonul de 500.000 de euro, anul următor va trebui plătit impozit pe profit. În cazul HORECA, odată cu anularea impozitului specific, firmele se vor supune acelorași principii. Dacă vor avea venituri mai mari de 500.000 de euro pe an, vor plăti impozit pe profit. În caz contrar, vor plăti impozit pe venit.

Fiecare firmă trebuie să își facă o serie de calcule, pentru a vedea care variantă i se potrivește; cota de 1% din venituri sau impozitul pe profit în valoare de 16%.

👉 Dorești să-ți dezvolți compania și să-i crești rata de succes? Află ce este micromanagementul, de ce trebuie sa-l eviti si ce solutii poti gasi.

Calcul impozit pe profit în România 2023 vs 2024

Modalitatea de calcul a impozitului pe profit a rămas similară anilor anteriori. Pentru a calcula impozitul pe profit în România, se calculează, mai întâi, rezultatul fiscal. Dacă acesta este pozitiv, vom avea profit impozabil, iar dacă este negativ, apare pierderea fiscală. Se aplică următoarea formulă pentru impozit pe profit:

Rezultatul fiscal = rezultatul contabil + cheltuielile nedeductibile fiscal - venituri neimpozabile - deduceri fiscale.

Impozitul pe profit se calculează, apoi, aplicând cota de impozit pe profit în 2024, respectiv 16% din profitul impozabil. În cazul unui rezultat fiscal negativ, nu se va mai calcula impozitul pe profit.

Pentru a putea determina profitul impozabil, contribuabilii sunt obligați să mențină un registru de evidență fiscală, în formă scrisă sau electronică. Aici vor fi înregistrate veniturile impozabile, indiferent de sursă, de-a lungul unui an fiscal. Totalitatea veniturilor impozabile se realizează prin însumarea tuturor veniturilor, trimestrial sau anual.

Următorul pas pentru calcul impozit pe profit este calcularea rezultatului contabil. Astfel, rezultatul contabil se calculează prin formula:

Rezultatul contabil = totalitatea veniturilor înregistrate - totalitatea cheltuielilor înregistrate.

Componenta următoare se referă la cheltuielile nedeductibile fiscal. Acestea sunt acele cheltuieli care nu au o contribuție directă sau indirectă la realizarea veniturilor. Altfel spus, sunt acele cheltuieli pe care autoritățile nu le consideră necesare pentru a obține veniturile. Aici intră cheltuieli cu servicii de consultanță/management, cheltuieli de sponsorizare, dobânzi de întârziere, amenzi, penalități.

Exemplu de calcul impozit pe profit

Pentru a calcula impozitul pe profit, se aplică formula: impozitul = 16% (venituri-cheltuieli).

Vom lua un exemplu practic, pentru a înțelege mai bine cum se calculează impozitul pe profit.

Avem o firmă ce are un venit de 1.300.000 de lei și cheltuieli cu actualizarea sistemului informatic în valoare de 7.000 de lei pe an. Vom presupune că nu există angajați.

Impozitul se va calcula drept 16% (1.300.000 lei - 7.000 lei), adică 16% din 1.293.000 de lei, respectiv 206.880 lei. Pentru a ajunge la profitul net, avem următorul calcul: 1.300.000 de lei - 7.000 lei - 206.880 lei, adică 1.086.120 lei. Profitul poate fi distribuit sub formă de dividende. Având o valoare de 1.086.120 lei, pentru dividende vom plăti 8% din 1.086.120 lei, adică 86.889 lei. Valoarea netă a dividendelor va fi de 1.086.120 - 86.889. Vom obține 999.231 lei.

Cota de impozit pe profit în 2024

Impozitul pe profit în 2024 se menține la nivelul din 2023. Cu alte cuvinte, impozitul pe profit are valoarea de 16% din totalul profitului înregistrat de companie. Profitul impozabil se calculează ca diferența dintre venitul total și cheltuielile totale; la acesta se aplică o cotă în valoare de 16%. În general, termenul de plată al impozitului pe profit este fiecare trimestru sau an fiscal.

Calcul impozit minim

Conform articolului 18 din Codul Fiscal, impozitul minim pe cifra de afaceri se determină astfel:

IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A), unde:

IMCA - impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;

VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;

V_s - venituri care se scad din veniturile totale;

I - valoarea imobilizărilor în curs de execuţie, ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat, care începe în anul 2024;

A - amortizarea contabilă la nivelul costului istoric, aferentă activelor achiziţionate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat, care începe în anul 2024.

Conform reglementărilor legislative, contribuabilii care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro în anul precedent şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri trebuie să plătească impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.

Trecere de la impozit pe venit la impozit pe profit în 2024 - ce presupune

Trecerea de la impozitul pe venit pentru persoane juridice la impozitul pe profit se realizează în anumite condiții:

• Dacă, în cursul anului fiscal, microîntreprinderea realizează venituri de peste 500.000 de euro sau veniturile din consultanță și/sau management depășesc 20% din veniturile totale, se va plăti impozit pe profit începând cu primul trimestru în care s-au depășit aceste limite. Nu există posibilitatea de a opta ca perioada următoare să fie tot microîntreprindere, adică să plătească impozit pe venit;
• Dacă, în cursul unui an fiscal, microîntreprinderea nu mai îndeplinește condiția privind salariatul, va plăti impozitul pe profit începând cu primul trimestru în care nu se mai îndeplinește condiția. Excepție face cazul în care o microîntreprindere are un singur angajat, iar raporturile de muncă au încetat. În acest caz, se continuă prevederile, dacă, în maximum 30 de zile de la încetarea raportului de muncă, angajezi un nou salariat având contract individual de muncă pe durată determinată de minimum un an sau pe durată nedeterminată;

👉 Citește și Cum alegi cardul de masa potrivit pentru echipa ta - criterii de care sa tii cont

• Dacă microîntreprinderea își desfășoară activități precum cele prevăzute în articolul nr. 47 alin (3) literele f)-i) respectiv: activități în domeniul bancar, asigurări și reasigurări, inclusiv piețe de capital și intermediere, domeniul jocurilor de noroc, exploatare și/sau dezvoltare petrol și gaze naturale;
• Dacă asociaţii sau acţionarii care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea, numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot într-o microîntreprindere nu au stabilit, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor, o singură persoană juridică română, care aplică regimul micro de impozitare;

👉 Dorești să angajezi oameni pentru microîntreprinderea ta? Îi poți atrage cu oferte atractive precum voucherele de vacanta!

Cine nu plătește impozit pe profit în 2024

Nu toată lumea are cheltuieli cu impozitul pe profit. Iată principalele categorii de firme care nu sunt plătitoare ale impozitului pe profit în anul următor:

●          Microîntreprinderile care plătesc impozit pe venit conform Codului Fiscal;

●          Trezoreria statului;

●          Instituțiile publice mai ales cu privire la fondurile publice, veniturile proprii și disponibilitățile realizate;

●          Fundațiile române;

●          Cultele religioase;

●          Instituțiile de învățământ privat acreditate și cele autorizate potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011 cu modificările ulterioare;

●          Asociațiile de proprietari constituite drept persoane juridice, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996 republicată și modificată. Se referă la veniturile obținute pentru a îmbunătăți utilitățile și eficiența energetică, inclusiv repararea și întreținerea proprietății comune;

●          Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar;

●          Fondul de garantare a pensiilor private;

●          Fondul de compensare a investitorilor;

●          Banca Națională a României;

●          Organizațiile nonprofit, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.

De asemenea, sunt scutite de la plata impozitului micro:

●          Firmele care activează în domeniul bancar;

●          Firmele care activează în domeniul asigurărilor, reasigurărilor, piețelor de capital;

●          Firmele care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc;

●          Firmele care prestează servicii de exploatare și/sau dezvoltare a zăcămintelor de petrol și/sau gaze naturale.

Când se plătește impozitul pe profit

Impozitul pe profit se poate plăti trimestrial sau anual. Să aflăm mai multe despre fiecare în parte.

Plata trimestrială a impozitului pe profit

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit se pot realiza în fiecare trimestru până pe data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului. De exemplu, în contextul anului fiscal echivalent cu anul calendaristic, pentru primul trimestru I-III, se va putea plăti impozitul pe profit până pe 25 aprilie.

Există și o excepție: persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare sunt obligate să plătească impozitul pe profit până în momentul depunerii situației financiare la Registrul Comerțului.

Plata anuală a impozitului pe profit

Instituțiile de credit, inclusiv persoanele juridice române și sucursalele din țară ale unor instituții de credit sunt obligate să declare și să plătească impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial.

Impozitul pe profit trebuie declarat și plătit până pe data de 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se realizează plata.

Firmele ce realizează venituri majore din cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a cartofului, pomicultură sau viticultură trebuie să declare și să plătească impozitul pe profit în fiecare an până la data de 25 februarie a anului următor celui pentru care se plătește impozitul. 

👉 În cazul în care, pe parcursul anului, ai avut cheltuieli cu plata indemnizației de delegare, află care este modalitatea de calcul a acesteia și care este plafonul neimpozabil, din articolul Diurna in 2023: plafon, reglementari contabile, aspecte esentiale.

Care este impozitul pentru microîntreprindere în 2024

Impozitul pentru microîntreprinderi în 2024 este de 1% pentru microîntreprinderile ce realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv. Odată ce plafonul pentru microîntreprinderi este depășit și acestea realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară anumite activități specifice, enumerate în Codul Fiscal, impozitul este de 3%.

De asemenea, Codul Fiscal menționează că, în cazul microîntreprinderilor care au desfăşurat, până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, activități corespunzătoare anumitor coduri CAEN (hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, alte servicii de cazare, restaurante, activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor), se aplică condiţia de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal 2024.

👉Dorești să folosești o modalitate eficientă de a administra beneficiile extrasalariale? Folosește platforma Benefit, un sistem de administrare a beneficiilor extrasalariale cu efort administrativ minim.

Anul 2024 vine cu o serie de noi reglementări la nivel fiscal. Noile taxe și impozite impuse la nivel național vor influența companiile și evoluția acestora. Prin urmare, încadrarea la plata impozitului pe venit sau pe profit, condițiile de impozitare și termenele de plată sunt reglementate prin intermediul noilor legi fiscale ce au modificat Codul Fiscal și care reprezintă punctul de referință pentru companiile care datorează plata impozitului în România.

Sursa foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock

O creanță sau o datorie neachitată poate fi recuperată de către un creditor prin procedura de executare silită. Poprirea pe salariu este una dintre modalitățile de recuperare a creanțelor, care se aplică în conformitate cu prevederile legale.

Dacă vrei să știi ce înseamnă poprirea pe salariu, cine este îndreptățit să-ți pună poprire pe salariu sau care este procentul din salariu care poate fi reținut lunar, am pregătit un articol care să-ți răspundă la toate întrebările.

• Ce este poprirea pe salariu
• Cum se realizează procedura de poprire pe salariu
• Ce procent din salariu poate fi reținut lunar
• Ce categorii de venituri nu pot fi poprite
• Cine poate pune poprire pe salariu

Ce este poprirea pe salariu

Poprirea pe salariu este măsura prin care creditorul, prin intermediul unui executor, solicită băncii sau angajatorului pentru care debitorul lucrează să plătească o sumă de bani în numele celui care s-a îndatorat.

Conform articolului 781 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile. Același articol precizează că sumele de bani din conturile bancare pot face obiectul urmăririi silite prin poprire, atât în ceea ce privește soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare.

Pentru a aplica poprire pe conturi, creditorul sau persoana care dorește să-și recupereze datoria trebuie să facă o solicitare unui executor judecătoresc. Legislația precizează că executorul va institui poprirea pe cont fără înștiințare sau somație, prin intermediul unei adrese care va conține și titlul executoriu în baza căruia s-a înfiinţat poprirea.

În termeni simpli, pentru a-și recupera datoria, creditorul se va îndrepta înspre un executor judecătoresc, care va emite o adresă cu titlu executoriu. În acest fel, banca va fi informată să indisponibilizeze o anumită sumă de bani din cuantumul pe care debitorul îl deține sau îl va deține pentru a achita datoria. Banca sau angajatorul debitorului, prin intermediul cărora se instituie poprirea executorie, funcționează pe post de intermediar în relația dintre creditor, executor judecătoresc și debitor.

Important de menționat este că cererea creditorului de recuperare a creanței se va adresa unui executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul, după cum precizează Codul de procedură civilă.

Ce poți să faci dacă ai poprire pe salariu

După ce debitorul a luat la cunoștință de existența popririi, acesta poate face o contestație la executare. Contestația pentru poprirea salariului se face în termen de 15 zile de la primirea înștiințării privind poprirea.

În cazul în care salariatul dorește să conteste decizia de poprire pe salariu, este important să se încadreze în termenul stabilit prin lege.

👉 Citește Ghid contributii salarii: ce este CAS, CASS si ce alte taxe platesti din salariu și află care este cuantumul taxelor pe care le plătești din veniturile brute lunare.

Cum se realizează procedura de poprire pe salariu

După solicitarea creditorului, poprirea pe cont pentru persoana fizică sau juridică se înființează fără somație. Totuși, debitorul este înștiințat prin intermediul unei adrese de înființare a popririi, primită în copie alături de încheierea de încuviinţare a executării şi titlul executoriu.

Adresa de înființare a popririi trebuie să conțină numele şi domiciliul debitorului, dar și codul numeric personal, dacă acesta este persoană fizică, ori denumirea, sediul acestuia şi codul unic de înregistrare sau de identificare fiscală, pentru persoane juridice.

Executarea silită prin poprire se realizează prin înștiințarea băncii la care debitorul are cont sau a angajatorului la care acesta lucrează. Scopul adresei este acela de a indisponibiliza suma de bani datorată și de a o restitui creditorului, prin intermediul executorului judecătoresc.

În cazul în care debitorul deține în cont întreaga sumă datorată, aceasta se va retrage pentru a achita datoria. În caz contrar, datoria se va retrage eșalonat, prin reținerea unei anumite părți din salariu, conform legislației în vigoare.

Ce procent din salariu poate fi reținut lunar?

Conform legii, în cazul în care pe salariu se aplică o poprire, suma indisponibilizată nu poate depăși un anumit procent din totalul veniturilor. Astfel, atunci când discutăm despre poprirea pe pensie, salariu sau oricare alt venit, este important de reținut că limitele popririi salariului, menționate în articolul 729 din Codul de procedură civilă, sunt:

• până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
• până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Totodată, dacă există mai multe popriri asupra aceleiași sume, aceasta nu poate fi mai mare de jumătate din venitul lunar net al debitorului. Dacă debitorul are o singură poprire pe salariu, se poate reține cel mult o treime din valoarea salariului lunar net. Pentru a identifica cât înseamnă o treime din salariu, se calculează drept referință 1/3 din salariul net încasat lunar.

În cazul în care, pe de altă parte, debitorul are poprire pe salariu de la mai mulți creditori, banca va reține jumătate din valoarea salarială exemplificată.

Dacă salariatul are poprire pe un salariu mai mic decât salariul minim pe economie, legislația prevede ca veniturile din muncă mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie să fie urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

Exemplificând modalitatea de calcul pentru poprirea unui venit mai mic decât salariul minim pe economie, abordăm exemplul unui salariat care câștigă lunar 1800 de lei net. Salariul minim pe economie este de 2079 de lei net, iar jumătate din acesta este 1039,5 lei. Prin urmare, partea care depășește jumătate din acest cuantum este 760,5 lei (1800-1039,5 lei). Poprirea se va putea aplica pentru jumătate din cei 760,5 lei ai salariatului.

Ce categorii de venituri nu pot fi poprite?

Există o serie de venituri sau sume exceptate de la poprire, după cum amintește legislația în vigoare:

• alocațiile de stat;
• indemnizațiile pentru copii;
• ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav;
• ajutoarele de maternitate;
• ajutoarele acordate în caz de deces;
• bursele de studii acordate de stat;
• diurnele;
• orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii.

Articolul 729 din Codul de procedură civilă amintește că veniturile enumerate mai sus nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie. Astfel, este de subliniat faptul că nu se poate aplica poprire pe indemnizația pentru creșterea copilului, pe alocații de stat sau alte venituri destinate îngrijirii copilului.

👉 Pentru a te bucura de un beneficiu extrasalarial care să-ți completeze veniturile lunare, discută cu angajatorul despre adoptarea cardului de tichete de masa Edenred. Acest beneficiu poate fi utilizat într-o rețea variată de comercianți parteneri și îți oferă accesul la un prânz nutritiv în fiecare zi.

Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă sau sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, pot fi poprite strict pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale.

În această situație, este inclusă și poprirea pe concediul medical, ca ajutor pentru incapacitate temporară de muncă, care poate fi instituită strict pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, precum pensia alimentară, sau despăgubirea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale.

Cine poate pune poprire pe salariu

Discutând despre ce înseamnă poprirea pe cont, am clarificat că poprirea pe salariu este generată de o datorie. Prin urmare, poprirea poate fi solicitată atât de către instanțele de judecată sau executori judecătorești, în numele unui creditor, cât și de către ANAF. În cazul popririi pe cont de la ANAF, aceasta se validează printr-o adresă, cu înștiințarea debitorului.

Banca este obligată să pună în aplicare poprirea pe contul firmei sau al persoanei fizice, iar sumele de bani blocate nu vor mai putea fi retrase sau utilizate în niciun fel. În cazul în care a fost instituită poprirea la angajator și banca a blocat sumele din contul debitorului, aceasta poate fi înștiințată pentru a debloca sumele, făcând dovada faptului că angajatorul s-a obligat să facă reținerea datorată.

Pot deschide un alt cont dacă am poprire pe salariu

În cazul în care debitorul intenționează să deschidă un nou cont bancar decât cel pe care s-a instituit poprirea, este important de menționat că, potrivit Codului de procedură civilă, poprirea se va înființa pe toate conturile debitorului.

Salariații care doresc să știe dacă pot deschide cont, dacă au poprire, trebuie să aibă în vedere faptul că blocarea sumelor se poate institui pe oricare dintre conturile debitorului. Anumite bănci oferă facilitatea de verificare a popririi online sau înștiințează debitorul în momentul în care au fost nevoite să blocheze anumite sume ca urmare a popririi.

Totodată, în cazul în care debitorul intenționează să acceseze un împrumut, băncile oferă credit pentru cei cu poprire pe salariu. Totuși, de luat în calcul este faptul că împrumutul trebuie folosit mai întâi pentru a achita datoriile care au stat la baza instituirii popririi.

👉 Dacă ai poprire pe salariu, angajatorul îți poate oferi o serie de beneficii extrasalariale la alegere, corelate cu nevoile tale. Alege din platforma Benefit o gamă largă de beneficii și reduceri la nivel național.

După achitarea sumelor datorate creditorului, executorul va emite o adresă de sistare a popririi, care trebuie prezentată băncii. Aceasta figurează drept dovadă de stingere a datoriilor și coincide cu momentul când se ridică poprirea de pe cont.

Poprirea pe salariu este o măsură instituită, din punct de vedere legal, pentru neachitarea unor datorii. La înființarea unei popriri, debitorul sau salariatul al cărui cont va fi poprit trebuie înștiințat prin intermediul unei adrese de înființare a popririi. Important de reținut este faptul că poprirea va fi ridicată în momentul achitării datoriilor față de creditor, iar veniturile din salarii vor fi reținute în proporție de jumătate sau o treime, în funcție de tipul datoriei și numărul de creanțe.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock.

Sănătatea este cea mai importantă, aflându-se la baza fericirii angajaților. Atunci când este pusă în pericol, și celelalte aspecte ale vieții sunt afectate, inclusiv evoluția la locul de muncă. Atunci când o problemă de sănătate implică vizite la medic, internare în spital, recuperare și îngrijire la domiciliu, acestea pot avea un efect negativ asupra productivității muncii.

În mod ideal, concediul ar trebui să fie o perioadă de relaxare pentru angajați, fără nicio zi de concediu medical. Însă, din motive diverse, pot apărea probleme de sănătate și este bine să fim pregătiți pentru ele.

Chiar dacă, momentan, angajații sunt sănătoși, ca angajator este important să fii informat în legătură cu legislația privitoare la concediul medical, în ce condiții îl poți acorda, care este durata sa maximă, precum și ce efect are acesta asupra beneficiilor extrasalariale.

• Cadru legal
• În ce condiții se acordă concediul medical
• Cazuri în care se acordă concediul medical
• Durata maximă a concediului medical
• Modul de calcul al indemnizației pentru concediul medical
• Stagiul de cotizare în cazul concediului medical
• Cine plătește concediul medical
• Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical
• Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical
• Întrebări și răspunsuri cu privire la concediul medical

Cadru legal

Concediul medical este reglementat prin Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, actualizată și modificată prin Ordinul nr. 1139 din 2023.

Această ordonanță de urgență prevede că, pentru ca un angajat să beneficieze de dreptul la concediu medical, trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 luni anterioare perioadei în care se acordă concediul medical.

Impozit concediu medical în 2024

Până la finalul anului 2023, angajatului i se reținea doar contribuția pentru asigurări sociale (CAS) de 25% și impozitul pe venit de 10% din cuantumul indemnizației aferente concediului medical, fără a i se reține contribuția pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%. 

Dacă te întrebi ce contribuții se plătesc la concediu medical în acest an, ei bine, începând cu 2024, Guvernul impune o contribuție suplimentară de 10% din concediul medical pentru fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Totuși, nu toate tipurile de concedii medicale se impozitează cu cei 10% aferenți CASS. Conform legii concedii medicale actualizată, noile reguli afectează concediile pentru bolile obișnuite, accidentele în afara locului de muncă, prevenirea bolilor, maternitatea, îngrijirea copilului bolnav, pacienții cu afecțiuni oncologice și risc maternal. Excepție fac indemnizațiile pentru concedii medicale acordate în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale.

👉Află mai multe despre modificarile legislative din 2024 și vezi cum te afectează.

Alte modificări legislative în 2024 aduse de Ordonanța „trenuleț”, OUG nr. 115/2023

Pe lângă contribuția suplimentară de 10% din concediul medical pentru fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS) care influențează angajații, mai există câteva modificări legislative în 2024 care, de data aceasta, afectează firmele. Iată care sunt acestea:

• Se includ în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;
• Se elimină, începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, exceptarea de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea.

👉Descoperă cum să gestionezi, ca antreprenor, modificările fiscale din 2024 și găsește soluții practice la provocările tale de zi cu zi pe platforma BIZTRO Club dezvoltată de Edenred. Indiferent că este vorba de taxe și legislație, finanțare sau dezvoltarea afacerii, aici vei descoperi materiale utile care să te ajute să iei cele mai bune decizii pentru businessul tău.

În ce condiții se acordă concediul medical

Pentru ca un salariat să poată beneficia de concediu medical, este necesar să aibă domiciliul stabil în România și ca angajatorul să fi plătit contribuțiile la asigurările sociale de sănătate cel puțin 6 luni din ultimele 12 luni.

De asemenea, activitatea sa profesională trebuie să fie desfășurată în baza unui contract individual de muncă, a unor raporturi de serviciu, acte de detașare sau pe baza unui statut special, prevăzut în lege.

Se poate beneficia de concediu medical și dacă nu se îndeplinesc cele două condiții. Astfel, dacă angajatul realizează venituri din activități independente sau a încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații, poate beneficia de concediu medical.

Cazuri în care se acordă concediu medical

Potrivit legislației în vigoare, există mai multe tipuri de concedii medicale, în funcție de diverşi factori. Mai jos, puteți citi detalii despre fiecare în parte.

Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este una dintre cele mai comune forme utilizate. Se referă la acel concediu medical care se acordă în cazul unor boli obișnuite și al unor răni apărute în timpul liber și este plătit în cuantum de 75% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

Pentru unele afecțiuni speciale, perioada de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă poate fi prelungită cu 6-12 luni și este plătită 100% dacă este vorba de boli precum:

• Tuberculoza pulmonară și unele boli cardiovasculare – concediul medical poate fi de cel mult un an, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară – se poate acorda concediu medical de 18 luni, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza meningeală, urogenitală și peritoneală, SIDA, neoplazii – de cele mai multe ori, concediul medical este de un an, însă poate ajunge și până la 18 luni.

Potrivit articolului nr. 12 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2020, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este suportat de angajator, din prima până în a cincea zi de incapacitate temporară de muncă.

Începând cu a șasea zi, concediul medical este suportat de la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, până la încetarea incapacității de muncă,

După a 91-a zi de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, concediul poate fi prelungit până la 183 de zile, doar cu aprobarea medicului desemnat de Asigurările Sociale.

Dacă te întrebi ce se întâmplă dacă depășești zilele aferente concediului medical, ei bine, conform procedurilor stabilite de Casa Națională de Pensii Publice, concediul medical de 183 de zile poate fi prelungit cu maximum 90 de zile. Așadar, numărul maxim de zile pentru concediul medical ar fi de 273 de zile, ulterior făcându-se propuneri pentru pensionare de invaliditate.

Pentru pensionare în caz de boală, trebuie avut în vedere că evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se efectuează până la data împlinirii vârstei standard de pensionare, conform expertizei medicale specializate. Astfel, numărul de zile de concediu medical pentru pensionare pe caz de boală se calculează în baza evaluărilor medicale, respectând natura afecțiunii.

Concediu medical determinat de un accident de muncă

Concediul medical cauzat de un accident de munca se acordă atunci când angajatul a suferit un accident ca urmare a condițiilor de muncă. Poate avea o durată de maximum 180 de zile, în decursul unui an.

Concediul medical de acest tip este plătit cu 80% din media veniturilor salariului brut realizat în ultimele șase luni anterioare accidentului de muncă, sau cu 100%, dacă privește urgențe chirurgicale.

Indemnizația se acordă doar la propunerea medicului curant, cu aprobarea medicului din partea Asigurărilor Sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.

Concediu medical pentru risc maternal

Concediul medical pentru risc maternal se acordă angajatelor însărcinate care lucrează cu substanțe toxice, în condiții de lucru care pot afecta dezvoltarea fătului.

Acest concediu medical este acordat de către medicul de familie sau de medicul specialist, pe o perioadă de maximum 120 de zile, într-o singură etapă sau în mai multe. Se plătește cu 75% din media salariilor medii brute din ultimele șase luni.

Concediu medical pentru sarcină şi lăuzie

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se acordă pe o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. În general, concediul de sarcină are o durată maximă de 63 de zile, înainte de naștere, iar concediul de lăuzie, 63 de zile după naștere, durata minimă fiind de 42 de zile calendaristice.

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se plătește cu 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni din ultimele 12 luni de cotizare.

Femeile gravide care au handicap pot beneficia de concediu de maternitate începând cu luna a șasea de sarcină.

Este bine de știut că nu se poate pune egal între concediul medical de sarcină și lăuzie și concediul de creștere a copilului, numit concediu de maternitate, care este format din concediul prenatal și concediul postnatal.

👉Descoperă mai multe despre concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului: cât durează și ce sumă de bani poți primi.

Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav

De concediul medical pentru ingrijirea copilului bolnav pot beneficia ambii părinți, dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de minimum șase luni în ultimele 12 luni de activitate profesională. Concediul medical pentru copilul bolnav are o durată de maximum 45 de zile calendaristice.

Dacă minorul a fost diagnosticat cu o boală infecto-contagioasă, este imobilizat sau supus unei intervenții chirurgicale, concediul pentru îngrijirea copilului poate fi prelungit până la 90 de zile, însă, pentru aceasta, este nevoie de recomandarea medicului specialist. Așadar, dacă te întrebi câte zile de concediu medical poate da medicul specialist, ai aici răspunsul.

Totodată, se poate solicita concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav doar dacă acesta are mai puțin de 12 ani. Vârsta crește la 18 ani, în cazul copiilor cu afecțiuni grave sau handicap.

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav se aplică inclusiv în cazul asiguraților care au copii adoptați, pentru care au calitatea de tutore, sau în cazul minorilor în plasament. Se plătește o indemnizație în valoare de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din ultimul an de cotizare.

Concediu medical pentru carantină

Concediul de carantină se aplică în cazul persoanelor care se deplasează în interes personal într-o zonă în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen. La întoarcerea în țară, aceste persoane intră în concediu de carantină, care va fi suportat cu o indemnizație plătită de FNUASS, în primele cinci zile de concediu medical covid sau cauzat de alt virus.

Această formă de concediu medical a fost instituită pentru a preveni și limita răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Concediul de carantină este stabilit de către Direcția de Sănătate Publică, iar pe baza certificatului eliberat de această instituție, medicul de familie va elibera certificatul de concediu medical pentru carantină. Completarea acestui certificat medical se realizează folosindu-se codul de indemnizație „07” (carantină) și codul de diagnostic „994” (persoane susceptibile de a fi contaminate cu boli transmisibile).

De asemenea, concediul pentru carantină nu reduce din numărul zilelor de concediu medical la care are dreptul un salariat.

Durata maximă a concediului medical

Durata unui concediu medical acordat salariaților depinde de tipul de concediu. Dacă te întrebi câte zile de concediu medical poate acorda medicul de familie, ei bine, potrivit legii, medicul de familie poate acorda un certificat de concediu medical pe o durată de maximum 14 zile, în una sau mai multe etape. 

Cele două săptămâni de concediu medical acordat de medicul de familie pot fi prelungite de 2 ori, până la cel mult 90 de zile, însă doar la recomandarea medicului specialist.

După cele 90 de zile, concediul medical mai poate fi prelungit până la cel mult 180 de zile într-un an, cu avizul medicului de la Asigurările Sociale (în cazul concediului medical determinat de un accident de muncă).

Există cazuri excepționale, în care concediul medical poate ajunge până la un an sau chiar mai mult. În această categorie intră bolnavii de tuberculoză, SIDA și alte boli grave. Bolnavii cu tuberculoză pulmonară operată sau osteoartrită pot avea un concediu medical de până la 18 luni în 2 ani.

Modul de calcul al indemnizației pentru concediu medical

Numărul de zile de recuperare și valoarea indemnizației depind de problema pentru care se acordă concediul medical. Însă, dacă te întrebi cum se calculează concediul medical, ca regulă generală, calculul concediului medical pornește de la baza de calcul lunară, care nu trebuie să fie mai mare de 12 salarii minime brute pe țară.

Media zilnică se calculează împărțind baza ultimelor 6 luni la numărul zilelor de stagiu din ultimele 6 luni. Mai apoi, valoarea indemnizației se calculează prin înmulțirea numărului de zile de concediu medical cu media zilnică și cu procentul de acordare.

Coduri concedii medicale plătite și procentul de acordare pentru aceste coduri medicale

Iată lista cu coduri concedii medicale plătite și procentul indemnizației care se acordă pentru fiecare dintre aceste coduri medicale:

• 01 – boală obișnuită – se plătește 75% din venitul brut obținut. Pentru acest cod de indemnizație concediu medical, valoarea indemnizației se calculează prin următoarea formulă: suma salariilor brute în ultimele șase luni / suma zilelor de stagiu din ultimele șase luni x 0,75 x numărul de zile de concediu medical;
• 02 – accident în timpul deplasării la și de la locul de muncă spre casă – 80-100% din venitul brut lunar, în funcție de gravitate;
• 03 – accident de muncă – 80-100% din venitul brut obținut;
• 04 – boală profesională – 80-100% din venitul brut obținut;
• 05 – boală infecto-contagioasă din grupa A – 100% din venitul brut obținut;
• 06 – urgență medico-chirurgicală – 100% din venitul brut obținut;
• 07 – carantină - 100% din venitul brut obținut;
• 08 – sarcină și lăuzie – 85% din venitul brut obținut;
• 09 – îngrijirea copilului bolnav, până la vârsta de șapte ani, sau a copilului cu handicap sau boli grave, până la 18 ani – 85% din venitul brut;
• 10 – reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru – 25% din venitul brut obținut;
• 11 – trecerea temporară la altă muncă – 25% din venitul brut obținut;
• 12 – tuberculoză – 100% din venitul brut obținut;
• 13 – unele boli cardiovasculare – 75% din venitul brut obținut;
• 14 – neoplazii sau SIDA – 100% din venitul brut obținut;
• 15 – risc maternal – 75% din venitul brut obținut.

Dacă îți dorești un calcul pentru indemnizația aferentă concediului medical cât mai ușor și rapid, atunci poți să apelezi la un calculator concediu medical online / calculator indemnizație.
 

Stagiul de cotizare în cazul concediului medical

Stagiul minim de cotizare, pentru ca un salariat să beneficieze de concediu medical, este de șase luni din ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, conform articolelor nr. 2 și 7 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Articolul nr. 8 din același act normativ prevede că stagiul de cotizare este format prin însumarea mai multor perioade, printre care:

• Perioada în care s-au plătit contribuțiile asiguratorii pentru muncă;
• Perioada în care angajatorul sau asiguratul a achitat contribuțiile de concediu, dar și contribuțiile la fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor de șomaj.

Sunt considerate asimilate stagiului de cotizare următoarele perioade:

• Perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate;
• Perioadele în care asiguratul a urmat cursuri de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, fiind condiționate de absolvirea cu examen de licență sau de diplomă, organizat în prima sesiune;
• Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu de acomodare, conform Legii nr. 273/2004 privind procedura de adopție cu modificările ulterioare.

Concediu medical fără stagiu de cotizare

 Nu este necesar stagiul de cotizare în următoarele cazuri:

• Concediu de risc maternal;
• Concediu medical urgențe medico-chirurgicale;
• Concediu medical pentru tuberculoză, SIDA, neoplazii, boli infecto-contagioase din grupa A.

Cine plătește concediul medical

Dacă te întrebi cine plătește concediul medical, angajatorul sau statul, ei bine, plata concediului medical este efectuată astfel:

• Indemnizația de risc maternal, indemnizația de maternitate și cea pentru îngrijirea copilului bolnav sunt suportate integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
• Celelalte forme de concedii medicale sunt suportate de angajator. Angajatorul este obligat să plătească concediul medical în primele 5 zile calendaristice, plata celorlalte zile căzând în sarcina Casei de Sănătate sau a FNUASS. Mai mult, FNUASS plătește indemnizația în totalitate dacă firma își încetează activitatea atunci când angajatul este în concediu medical. Pe de altă parte, limita maximă a indemnizației este de 12 salarii minime brute pe țară, indiferent de valoarea salariului.

Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical

Ca angajator, primul pas constă în primirea notificării din partea angajatului care dorește să obțină concediu medical, precum și motivarea sa.

Mai apoi, va trebui să se completeze o adeverință de plătitor (cu excepția cazurilor de boli infecto-contagioase din grupa A sau a urgențelor medico-chirurgicale), care poate fi descărcată de pe site-ul CNAS, care să demonstreze calitatea de asigurat a salariatului și numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 sau 24 de luni, după caz.

Pe baza acestei adeverințe și a diagnosticului, medicul va elibera certificatul de concediu medical. Documentul poate fi eliberat de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu sau orice alt medic specialist care a încheiat o convenție cu o Casă de Sănătate și are drept de practică.

De regulă, certificatul de concediu medical se eliberează în aceeași zi în care are loc consultația medicală. Certificatul poate fi eliberat la o dată ulterioară, în următoarele cazuri: sarcină și lăuzie, internarea în spital, punerea sau scoaterea ghipsului, îmbolnăvirea în străinătate, carantină.

În cazul în care este nevoie de prelungirea certificatului de concediu medical, sunt necesare următoarele documente:

• Adeverința de salariat în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni;
• Copie după certificatul de concediu medical inițial;
• Bilet de trimitere de la medicul de familie.

Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical

Tichetele de masă și voucherele de vacanță, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024, se includ în baza lunară de calcul al CASS cu un procent de 10%.

Totuși, atunci când un salariat este în concediu medical, angajatorul nu este obligat de lege să ofere tichete de masă sau alte avantaje extrasalariale, cum ar fi voucherele de vacanță.

Mai mult, indiferent dacă indemnizația este plătită de angajator sau de FNUASS, salariații nu se pot bucura de beneficii extrasalariale pe durata concediului medical, indiferent de natura sa. Acestea se acordă doar pentru zilele în care angajații lucrează efectiv.

👉De la 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut la 40 de lei. Dacă firma pentru care lucrezi nu vă acordă încă acest beneficiu ție și colegilor tăi și dorești să o recomanzi pentru o colaborare cu Edenred, completeaza formularul și poți câștiga premii de până la 450 RON!

Întrebări și răspunsuri cu privire la concediul medical

Deoarece concediul medical este un subiect complex, deseori există întrebări și aspecte mai puțin cunoscute care necesită clarificare. Iată câteva dintre cele mai importante care să te ajute, pe lângă informațiile prezentate pe parcursul acestui articol:

1. Concediul medical se pune la vechime în muncă?

Nu, concediul medical nu se pune la vechime în muncă. Această noțiune reglementată în Codul Muncii reprezintă perioada de timp în care un angajat a prestat o anumită muncă, în baza unui CIM.

2. Câte zile de concediu medical ai pe an?

Dacă ne referim la concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă, atunci indemnizația se acordă pe cel mult 183 de zile în interval de un an, cu posibilitatea de prelungire concediu medical cu cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPP,  împreună cu CNAS.

3. Cât se plătește concediul medical?

Concediul medical se plătește în funcție de diferite boli. Fiecare dintre acestea au atribuite coduri medicale și procente pe baza cărora se calculează indemnizația.

4. Se poate să am concediu medical fără stagiu de cotizare?

Da, poți să ai concediu medical fără stagiu de cotizare sau concediu medical după o lună de la angajare în caz de urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii, SIDA, carantină și risc maternal.

5. De la cine pot cere o eliberare concediu medical?

Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de medicul primar, medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu de specialitate sau spital sau de către orice alt medic care a încheiat o convenție în acest sens cu o Casă de Sănătate și are autorizație de liberă practică.

6. Pot să beneficiez de concediu retroactiv?

Certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care se acordă consultația medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical. Totuși, în situația imposibilității prezentării asiguratului la medic se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de concediu medical „inițial”.

7. Pot să beneficiez de concediu medical pentru depresie?

Da, există posibilitatea de a beneficia de concediu medical pentru depresie, cu cod boală înscris pe certificat: 321 - episod depresiv.

8. De la câte săptămâni se poate lua concediu de risc maternal?

Nu există un număr de săptămâni stabilit în care să îți poți lua concediu de risc maternal. De aceea, o poți face chiar din momentul confirmării sarcinii, dacă activitatea pe care o desfășori prezintă riscuri pentru sănătatea ta sau a copilului.

9. Ce acte sunt necesare pentru prelungirea concediului medical?

Pentru prelungirea concediului medical, ai nevoie de adeverința de salariat, în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni, copie după certificatul de concediu medical inițial și de bilet de trimitere de la medicul de familie.

Concediul medical reprezintă o perioadă în care productivitatea firmei poate scădea. Însă oferirea de concediu medical încă de la primele semne ale bolii asigură recuperarea rapidă și revenirea într-un timp cât mai scurt la locul de muncă. Din acest punct de vedere, se poate spune că angajatorii investesc în bunăstarea angajaților și în menținerea unei productivități ridicate pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock

Indiferent că te afli la începutul carierei profesionale sau îți dorești să înțelegi mai bine care este impozitul pe salariu și ce taxe trebuie să plătești, ai ajuns unde trebuie. Ți-am pregătit un ghid de contribuții salarii prin care îți explicăm, cu exemple concrete, tot ce trebuie să știi: ce este CAS, CASS și care este cuantumul taxelor pe care le plătești din salariu.

Salariul net vs salariul brut

Salariul net și salariul brut reprezintă două concepte fundamentale în ceea ce privește remunerația angajaților. Salariul brut reprezintă totalul venitului pe care tu, ca angajat, îl câștigi înainte de deducerea impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii. În schimb, salariul net reprezintă suma pe care o primești efectiv în mână după ce au fost aplicate toate deducerile.

Așadar, deși salariul brut poate părea mai atractiv din punct de vedere numeric, salariul net este cel care are impact direct asupra bugetului tău personal. 

Diferența dintre salariul brut și cel net poate varia semnificativ în funcție de țară și de politica fiscală aplicată. În România, aproximativ 43% din salariul brut merge către plata contribuțiilor salariale, ceea ce înseamnă că salariul net pe care pe care îl primești „în mână” lună de lună este în procent de 57% din salariul brut.

Partea bună este că, pe lângă salariu, angajatorii oferă pachete cu beneficii extrasalariale pentru angajați, pentru a-i menține motivați și pentru a-și arăta aprecierea față de aceștia. 

Un beneficiu care întrunește toate aceste calități și care promovează și echilibrul între viața profesională și cea personală este cardul de vacanță Edenred. Pe lângă faptul că are beneficii fiscale pentru angajator, acesta sprijină și bunăstarea angajaților și turismul românesc. 

👉 Descoperă avantajele fiscale de care se bucură afacerea ta la acordarea tichetelor de masa Edenred!

Contribuții salariale pe care le plătești din salariul brut

Acum că am stabilit că diferența dintre salariul brut și cel net constă în contribuțiile pe care trebuie să le plătești la stat, a sosit momentul să afli și care sunt acestea.

Contribuții angajat:

• Contribuția de Asigurări Sociale (CAS): 25%;
• Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS): 10%;
• Impozit pe Venit (IV): 10%.

Plată contribuții angajator:

• Contribuție Asiguratorie pentru Muncă (CAM): 2,25%.

Aceste contribuții sunt valabile indiferent de valoarea salariului brut, chiar și atunci când vorbim despre contribuțiile pentru salariul minim. Începând cu 1 octombrie 2023, conform HG nr. 900 din 28.09.2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a crescut de la 3.000 de lei la 3.300 de lei brut lunar. 

În ceea ce privește contribuțiile angajatorului pentru un salariu minim, nu există modificări. Așadar, dacă te întrebi cât plătește angajatorul pentru salariul minim, răspunsul este tot 2,25%.

Contribuții sociale construcții

În domeniul construcțiilor, salariul minim este de 4.582 de lei. Vezi ultimele modificări legislative și fiscalecu impact în domeniul construcțiilor începând cu noiembrie 2023.

Mai mult decât atât, angajații din domeniul construcțiilor se bucură și de câteva avantaje fiscale în ceea ce privește taxele și impozitele pe salariu:

• nu trebuie să plătească impozit pe venit;
• nu trebuie să plătească CASS;
• CAS construcții = 21,25% din salariul brut.

De asemenea, angajatorii beneficiază și ei de o reducere a taxei CAM (contribuție asiguratorie de muncă), aceasta fiind în procent de doar 0,337% din salariul brut al angajatului.

Totuși, pentru persoanele care au venituri din construcții care depășesc suma de 10.000 de lei, tot ce depășește această sumă va mai beneficia de facilități fiscale — articolul nr. 60 din Codul Fiscal, punctul nr. 5, literele c) și d).

Contribuții sociale agricultură

Salariul minim brut în agricultură crește de la 2.350 de lei la 3.436 de lei începând cu 1 noiembrie 2023. Și aici se aplică o scutire a impozitului pe venit până la suma de 10.000 de lei. În cazul persoanelor care au un venit de peste 10.000 de lei, ceea ce depășește va fi impozitat și cu impozitul pe venit.

CAS este în valoare de 21,25% din salariul brut, iar CASS, în valoare de 10%, se percepe indiferent de valoarea salariului. 

Contribuții sociale IT

Angajații din IT au fost scutiți de la plata impozitului pe venit din 2004 însă, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, la 1 noiembrie 2023, și aceștia plătesc 10% din venitul brut pentru tot ce depășește 10.000 de lei brut. 

Totuși, această categorie este scutită de la plata contribuției pentru Pilonul II de pensie, cu opțiunea de a contribui la cerere. 

Totodată, este important de precizat că atât pentru tichetele de masă, cât și pentru voucherele de vacanță se aplică contribuția de sănătate, pentru toate categoriile de angajați. 

Cât este CAS (asigurari sociale) și CASS din salariu. Studiu de caz

Să luăm următoarea situație fictivă, pentru a înțelege mai bine modul de calcul al acestor procente și cât se plătește cartea de muncă pe lună. Presupunem că Alexandra ocupă funcția de Marketing Specialist în cadrul unei firme din București și are un salariu de 6.000 de lei brut. 

Din acest salariu, Alexandra plătește:

• Asigurări sociale (cota CAS salariu): 25% x 6.000 = 1.500 lei;
• Asigurări Sociale de Sănătate (CASS): 10% x 6.000 = 600 lei;
• Impozit pe Venit (IV): 10% x (6.000 -1.500 -600) = 390 lei.

După scăderea taxelor pe salarii (procent CAS angajat, CASS și impozit pe venit), Alexandra primește în mână 3.510 lei, deoarece din totalul de 6.000 de lei, 2.490 lei merg către stat. Dacă dorești să calculezi salariul tău net, poți să te folosești de acest exemplu sau să folosești un calculator CAS și CASS online.

Pe lângă Alexandra, și angajatorul trebuie să plătească la stat pentru angajat acea contribuție asiguratorie pentru muncă (CAM), în valoare de 135 de lei. 

Concluzionând, în acest exemplu, pentru a plăti un salariu net de 3.510 lei, angajatorul cheltuie 6.135 lei deoarece, de cele mai multe ori, și plata contribuțiilor sociale ale angajatului este efectuată de către angajator către stat. Dacă însă te întrebi unde se plătește CASS pentru persoane fizice, ei bine, plata se face în contul unic IBAN alocat localității în care ai domiciliul.

👉 Află mai multe despre contractul individual de munca (CIM): de câte tipuri există și ce prevede legislația.

Alternative la contractul individual de muncă

Având în vedere procentul alocat contribuțiilor către stat, tot mai mulți români caută alternative mai avantajoase pentru ei și companii. În unele situații, aceste alternative ar putea consta în înființarea unui PFA sau SRL. Iată ce taxe și impozite sunt implicate în ambele situații.

Taxe și impozite pentru PFA

• 10% impozit pe profit.

Contribuții sociale PFA: mod de calcul CAS și CASS

Așadar, în ceea ce privește plata pentru CAS și CASS, avem următoarele:

• în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CAS o reprezintă nivelul de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 25% x 39.600 lei = 9.900 lei;
• în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CAS o reprezintă nivelul de cel puțin 24 de salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 25% x 79.200 lei = 19.800 lei;
• în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 6 salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 10% x 19.800 lei = 1.980 lei;
• în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 12 salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 10% x 39.600 lei = 3.960 lei;
• în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară. Adică, 10% x 79.200 lei = 7.920 lei.

Plecând de la situația fictivă de mai sus, dacă închei un contract de prestări servicii cu o valoare de 6.000 de lei/lună, înseamnă că vei plăti anual 9.000 lei CAS și 3.600 lei CASS. În ceea ce privește impozitul pe profit, acesta depinde de cheltuielile lunare deductibile pe care le ai. 

De exemplu, dacă din cei 6.000 de lei ai cheltuieli lunare în scopul afacerii de 2.000 de lei, atunci profitul va fi de 4.000 de lei, ceea ce înseamnă că impozitul pe profit pe lună va fi de 400 de lei. Într-un an, dacă menții același nivel al cheltuielilor deductibile, impozitul pe profit va fi de 4.800 de lei.

Taxe și impozite pentru un SRL

Vezi mai jos ce taxe plătește un SRL:

• 1% impozit pe venit sau 16% impozit pe profit (dacă nu ai niciun salariat cu normă întreagă);
• 19% TVA, în cazul în care firma este plătitoare de TVA (dacă cifra de afaceri depășește 300.000 de lei într-un an);
• 8% impozit pe dividende;
• dacă dividendele depășesc suma de 30.600 lei, vei fi obligat să plătești contribuția de sănătate de 3.060 lei, o singură dată pe an.

Presupunând că încasezi lunar 6.000 de lei, dacă îți înființezi un SRL și ai un salariat cu normă întreagă, atunci vei plăti doar 1% impozit, adică 60 de lei/lună, ceea ce înseamnă 720 lei/an. Pe lângă asta, nu uita că vei plăti și 8% dividende, în funcție de valoarea lor.

👉 Deții o mică afacere? Intră în BIZTRO Club pentru a avea acces la informații utile de la experți în domenii importante pentru businessul tău, de la financiar la legal, resurse umane, marketing și comunicare. Sigur vei găsi soluții practice la provocările cu care te confrunți ca antreprenor. 

Chiar dacă există unele avantaje atunci când ai un SRL sau PFA, ca în orice altă situație, există și unele dezavantaje. Iată câteva lucruri de care nu beneficiezi atunci când colaborezi sub formă de SRL sau PFA:

• nu ai zile libere plătite și nici nu primești diurnă în cazul deplasărilor în scop de serviciu;
• angajatorul poate rezilia mai ușor contractul de prestare servicii;
• nu primești prime sau bonusuri. 

👉 În general, angajatorii își recompensează angajații cu diferite ocazii, precum Paște, Crăciun, 8 martie sau 1 iunie, iar una dintre cele mai moderne soluții de a face asta este cu ajutorul cardului de tichete. Află mai multe despre cardul de tichete cadou de la Edenred!

Iată ce alte beneficii includ angajatorii în pachetele extrasalariale:

• Tichete de masă: Acestea sunt unele dintre cele mai populare beneficii extrasalariale oferite de angajatori, deoarece sunt scutite de la plata taxelor sociale, au deductibilitate de la plata impozitului pe profit și oferă angajaților posibilitatea achiziționării unui prânz cald în valoare de maximum 40 de lei/ zi lucrată, începând cu 1 ianuarie 2024.

👉 Cardul de tichete Edenred se reîncarcă lunar, iar suma pe care angajatorul tău o stabilește poate fi folosită în cea mai variată rețea de comercianți parteneri. Descoperă toate detaliile despre tichetele de masa!

• Asigurare medicală: Oferirea unei asigurări medicale pentru angajat și familia sa poate fi un beneficiu valoros, acoperind costurile de sănătate și oferind acces la servicii medicale de calitate.
• Zile libere plătite suplimentare: În plus față de concediul de odihnă legal, companiile pot oferi zile libere plătite suplimentare pentru evenimente speciale sau pentru dezvoltare personală
• Oportunități de dezvoltare profesională: Companiile pot investi în dezvoltarea angajaților prin furnizarea de traininguri, cursuri sau participarea la conferințe, ceea ce poate contribui la creșterea abilităților și avansarea în carieră.

Întrebări frecvente despre contribuțiile salariale

Dacă încă mai ai nelămuriri cu privire la contribuțiile sociale, iată câteva dintre întrebările frecvente din această zonă. 

Care sunt taxele pe salariu în România?

În România taxele pe salariu sunt următoarele:

• Contribuții sociale
  • CAS - cu un plafon de 12 salarii minime brute pe țară, în 2024 de 39.600 de lei;
  • CASS - 10% din salariul brut, plătit ca 5,2% de către angajator și 4,8% de către angajat;
  • CAM (contribuție asiguratorie de muncă) - 0,3% din salariul brut și este plătit de angajator;
• Impozit pe venit - 10% venitul net (venitul brut - contribuții sociale);
• Vouchere de vacanță
  • Impozit pe venit - 10%;
  • CASS - 10%.
• Tichete de masă
  • Impozit pe venit - 10%;
  • CASS - 10%.
• Contribuția la pensii private - opțional 3% din salariul brut. 

Ce este contribuția de asigurări sociale?

Contribuția de asigurări sociale este o taxă obligatorie care se aplică atât persoanelor salariate, cât și celor care obțin venituri din activități independente (de exemplu, dacă lucrezi ca PFA). Scopul acestei contribuții este de a finanța sistemul public de pensii și alte prestații sociale (șomaj, concediu medical, indemnizații de maternitate etc.).

Cine se ocupă de plata CAS?

Atât angajatorul, cât și angajatul plătesc CAS. În cazul PFA-urilor, doar persoana în cauză plătește CASS (25%). 

Cine plătește CASS?

Angajatorul plătește 5,2% din salariul brut al angajatului, drept CASS, iar angajatul plătește 10% din salariul brut pentru aceeași contribuție. Un PFA plătește CASS în valoare de 10% din venitul net estimat. 

Care este plafonul CAS?

Plafonul CAS pentru 2024 este în valoare de 12 salarii minime brute pe țară, respectiv 39.600 de lei. Cu alte cuvinte, persoanele cu venituri din salarii, PFA sau alte activități nu vor plăti CAS dacă au un venit sub 39.600 de lei. În cazul veniturilor de peste 39.600 de lei, CAS se calculează pentru diferența dintre venitul total și 39.600 de lei. 

De exemplu, dacă o persoană cu PFA are venituri anuale de 50.000 de lei, CAS se calculează doar pentru suma de 50.000 lei - 39.600 lei, adică 25% din 10.400 de lei, care reprezintă 2.600 de lei. 

Care este plafonul CASS?

În general, nivelul de referință pentru plafonul CASS se stabilește drept valoarea salariului minim brut pe țară la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care să stabilesc contribuțiile sociale. 

Pentru veniturile din 2024, se ia în calcul salariul de 3.300 de lei. Acesta rămâne valabil tot restul anului chiar dacă, începând cu 1 iulie 2024, autoritățile vor majora salariul minim la 3.700 de lei brut.

Cum verific dacă sunt asigurat?

Poți verifica dacă ești asigurat în sistemul public de sănătate pe portalul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în secțiunea „Verificare asigurat” din partea de sus a paginii. 

Ce este PIAS?

PIAS este acronimul pentru Programul de Informare și Asistență pentru Asigurați. Este un program guvernamental realizat pentru a veni în sprijinul celor care vor să afle mai multe informații despre asigurările de sănătate privată. Iată câteva dintre lucrurile acoperite pentru asigurații PIAS:

• Informații despre planurile de asigurare privată de sănătate;
• Asistență la înscrierea pentru asigurare de sănătate privată;
• Asistență în rezolvarea unor probleme asociate;
• Reprezentarea în fața companiilor de asigurare de sănătate. 

CAS vs CASS

Atât CAS, cât și CASS sunt contribuții obligatorii, însă existe anumite diferențe între ele:

• Scopul
  • CAS (contribuția de asigurări sociale) - acoperă beneficii sociale precum pensie, concediu medical, șomaj, pensie de invaliditate;
  • CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) - acoperă costurile sistemului public de sănătate.
• Cota de contribuție
  • CAS - 25% din salariul brut, împărțit între angajator și angajat;
  • CASS - 10% din salariul brut, împărțit între angajator și angajat.
• Plafonul
  • CAS - în 2024 se aplică un plafon de 12 salarii minime brute pe economie, 39.600 de lei;
  • CASS - se aplică 3 plafoane: 
    • 6 salarii minime brute pe țară - pentru venituri cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
    • 12 salarii minime brute pe țară - pentru venituri cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
    • 24 salarii minime brute pe țară - pentru venituri de peste 24 de salarii minime brute pe țară.
• Administrarea
  • CAS - este administrat de Casa Națională de Pensii Publice;
  • CASS - este administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Care sunt persoanele scutite de plata CASS?

Sunt scutite de la plata CASS următoarele categorii de persoane:

• Copiii sub 18 ani și tinerii până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, inclusiv absolvenți de liceu, până la începerea anului universitar, însă nu mai mult de trei luni, ucenici sau studenți fără venituri;
• Tineri mai mici de 26 de ani care ies din sistemul de protecție a copilului și nu realizează venituri din muncă sau beneficiază de ajutor social, soțul, soția sau părinții fără venituri proprii aflate în întreținerea unei persoane asigurate;
• Persoane aflate sub incidența Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate politic sub dictatura instaurată la 6 martie 1945 și persoane precum veteranii de război și văduve de război;
• Persoane cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse;
• Bolnavi cu afecțiuni incluse în programe naționale de sănătate stabilită de Ministerul Sănătății până la vindecarea afecțiunii;
• Femei însărcinate și lăuze dacă nu au un venit sau au un venit mai mic decât salariul minim brut pe țară.

Cunoașterea detaliată a contribuțiilor salariale și a implicațiilor legislative îți oferă posibilitatea de a compara situația de a fi angajat cu situațiile în care ți-ai deschide un PFA sau SRL. Folosește-te de informațiile din acest articol și ia cele mai bune decizii pentru tine.

Surse foto: Shutterstock 1, Shutterstock 2, Shutterstock 3, Shutterstock 4

Acordarea voucherelor de vacanță pentru angajați s-a dovedit a fi o modalitate prielnică de a încuraja turismul românesc, dar și de a fideliza salariații printr-un beneficiu extrasalarial extrem de util.

Primirea unui voucher de vacanță permite angajaților să rezerve și să achite costurile de cazare, dar și alte facilități, precum transportul sau masa în cadrul unităților turistice aflate pe lista de parteneri ai emitentului voucherelor de vacanță.

Aceste tichete de vacanță pot fi utilizate numai pe teritoriul României, însă lista partenerilor care acceptă plata cu cardul de vacanță este extrem de vastă.

• Cadru legislativ pentru vouchere de vacanță
• Vouchere de vacanță - beneficii
• Cine primește vouchere de vacanță?
• Cum se impozitează voucherele de vacanță?
• Ce poți cumpăra cu voucherele de vacanță?
• Vouchere de vacanță - mod de acordare
• Prelungire valabilitate vouchere de vacanță. Ce poți face cu voucherele de vacanță nefolosite?
• Pierderea sau furtul cardului de vacanță
• Diferențe de preț între pachetele de servicii turistice plătite cu vouchere de vacanță și cele achitate cash
• Întrebări frecvente despre voucherele de vacanță

Cadru legislativ pentru vouchere de vacanță

Legea tichetelor de vacanță debutează în anul 2009, iar cele mai recente schimbări legislative au fost puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2024. Vezi, mai jos, care este cadrul legislativ pentru voucherele de vacanță. 

Ordonanța de Urgență nr. 8/2009 (cu actualizările și modificările ulterioare)

OUG nr. 8/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea turismului intern prevede obligativitatea acordării de vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei, pentru angajații din sectorul public. De asemenea, oferă angajatorilor din mediul privat opțiunea de a acorda vouchere de vacanță drept beneficiu extrasalarial. Același document definește categoriile de servicii și bunuri ce pot fi cumpărate cu voucherele de vacanță.

Legea nr. 165/2018

Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare include noi detalii cu privire la acordarea voucherelor de vacanță. În primul rând, oferă o definiție a biletului de valoare ca fiind un instrument pentru plata unor bunuri sau servicii, fiind emis de o unitate emitentă și acceptat de o unitate afiliată. 

Același document stabilește drepturile și obligațiile părților, precum și posibilitatea de a folosi voucherele de vacanță pentru a achiziționa pachete turistice cu transport inclus.

Codul Fiscal (cu actualizări și modificări) 

Codul Fiscal spune că voucherele de vacanță sunt considerate beneficii extrasalariale și sunt impozitate. Se impune și impozitarea voucherelor cu 10% (impozit pe venit). 

De asemenea, se prevede că voucherele de vacanță trebuie folosite doar pentru servicii și bunuri legate de turism (deci fără electrocasnice, alimente, benzină etc). Totodată, se prevede că voucherele de vacanță nu pot fi transformate în bani.

Codul Muncii (cu actualizări și modificări)

Angajatorul este obligat să acorde vouchere de vacanță salariaților din sectorul public. Acestea au valoarea de 1.450 de lei anual (în 2024, suma a crescut la 1.600 de lei). S-a menținut opțiunea ca voucherele să se acorde și în mediul privat, ca beneficiu extrasalarial. De asemenea, se prevede că voucherele sunt valabile un an de la emitere. 

Foarte important este și Ordinul de Ministru nr. 4.072/2023, publicat în Monitorul Oficial, pe 3 mai 2023. Acesta prevede că profesorii și alți angajați din învățământ vor primi vouchere de vacanță cel puțin în următorii patru ani. Condiția este ca acești angajați să aibă salariul brut mai mic de 14.000 de lei.

Legea nr. 296/2023

Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung prevedea continuarea acordării de vouchere de vacanță personalului din sectorul public, cel puțin până în anul 2026. 

Aceeași lege mai spune că statul va acorda vouchere de vacanță între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2026, în valoare de 1.600 de lei, doar personalului cu salariul net lunar mai mic de 8.000 de lei. Mai mult, Legea nr. 296/2023 mai spune că, de la 1 ianuarie 2024, voucherele de vacanță sunt impozitate, pe lângă impozitul pe venit în valoare de 10%, și cu CASS (10%). În același timp, legea prevede că scutirea de taxe salariale pentru decontarea serviciilor turistice nu se mai aplică, din ianuarie 2024, pentru angajații care beneficiază de vouchere de vacanță. 

Vouchere de vacanță - beneficii

Beneficiile de a primi vouchere de vacanță sunt multiple și implică, după cum afirmam, mai multe părți interesate. Pe de o parte, este benefic ca angajatul să aibă posibilitatea de a pleca într-o vacanță, având din start un buget alocat pentru astfel de activități. O astfel de inițiativă din partea angajatorului va contribui nu doar la fidelizarea angajatului, ci și la sporirea productivității acestuia.

Serviciile turistice care pot fi achitate cu vouchere de vacanță includ cazarea, alimentația publică, transportul, tratamentul balnear, dar și serviciile de agrement sau alte facilități oferite de unitatea de cazare.

Totuși, condiția obligatorie la achiziționarea unui pachet de servicii turistice pe teritoriul țării este ca acesta să includă servicii de cazare. Cu alte cuvinte, salariații pot utiliza voucherul pentru a acoperi și alte facilități, cu condiția ca acesta să acopere, mai întâi, cazarea la o unitate parteneră.

Totodată, după cum menționam mai sus, unitățile de turism partenere sunt multiple, astfel că angajații au posibilitatea de a vizita numeroase locuri de pe teritoriul țării, alegând să se cazeze la pensiuni sau hoteluri cu baze de tratament balnear și agrement, în orașe, stațiuni turistice de la munte sau de pe litoral, în funcție de tipul de concediu pe care doresc să-l organizeze.

Voucherele de vacanță aferente anului în curs vor fi emise pe card, conform legislației în vigoare. Suportul electronic facilitează o plată mai sigură, dar și mai igienică, lucruri extrem de importante, în contextul schimbărilor produse în ultimii patru ani.

Totodată, Edenred, unitate autorizată de Ministerul Finanțelor Publice pentru emiterea voucherelor de vacanță, își propune să se apropie de digitalizarea exclusivă. Acest lucru permite gestionarea mult mai facilă a tuturor beneficiilor pe care emitentul de oferă.

Cine primește vouchere de vacanță? 

Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 8/2009, angajații din instituțiile publice beneficiază de vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei de angajat pe an, sumă care a crescut la 1.600 de lei, începând cu 1 ianuarie 2024. Mai mult, vor primi vouchere de vacanță doar acei angajați care activează în domeniul public și au un salariu de maximum 8.000 de lei. 

În plus, pentru o categorie specială de angajați din instituțiile publice se decontează serviciile turistice în limita a 1.600 de lei pentru salariat, pentru cei care au salariul net lunar mai mic de 8.000 de lei inclusiv. Aici intră:

• Personalul militar;
• Polițiștii, inclusiv polițiștii din penitenciare;
• Personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională. 

De asemenea, pot beneficia de vouchere de vacanță și angajații din mediul privat, însă acest lucru este opțional, la latitudinea angajatorului, caz în care ar fi vorba de un beneficiu extrasalarial. Aceeași ordonanță mai prevede că valoarea echivalentă a voucherelor este suportată în mod integral de angajator, în limita a maximum șase salarii minime brute per angajat. Deoarece, până în 2024, voucherele erau scutite de la plata CAS și CASS, acestea reprezentau o alternativă atractivă la primele de vacanță sau la alte bonusuri oferite în numerar.

Cum se impozitează voucherele de vacanță?

Conform Codului Fiscal, voucherele de vacanță sunt taxate cu impozit pe venit în valoare de 10% și cu CASS (10%), introdus de la 1 ianuarie 2024. Totuși, nu putem vorbi despre un impozit fix de 160 de lei (din impozitul pe venit), ci despre un calcul bazat pe grila de salarizare și pe deduceri. 

Sunt scutite de plata CAS pentru voucherele de vacanță persoanele care obțin maximum șase salarii de bază minime brute pe țară (19.800 de lei). 

De asemenea, angajații care beneficiază de vouchere de vacanță nu mai beneficiază de primă de vacanță sau de bilete de odihnă, în cursul anului fiscal respectiv. 

👉 Acordarea de vouchere de vacanță te ajută să contribui la menținerea echilibrului dintre viața profesională și personală a angajaților. Intră în BIZTRO Club, pentru a afla și alte informații utile de la experți în domenii dintre cele mai diverse, de la financiar și resurse umane la legal, marketing și comunicare. Descoperă soluții practice la provocări de zi cu zi, prin articole, video-uri, workshop-uri și training-uri online și offline. 

Ce poți cumpăra cu voucherele de vacanță?

Voucherele de vacanță nu se limitează la a acoperi doar costurile de cazare, deși aceasta este o cerință obligatorie pentru utilizarea lor. Pe lângă serviciile de cazare, angajații pot achita costurile de transport, mâncarea, anumite facilități de agrement sau tratamentul balnear.

Pentru sejururi lungi, voucherele vor acoperi, cel mai probabil, doar costurile de cazare, dar turiștii pot alege concedii pe perioade mai scurte, care să fie integral sau în mare parte achitate cu ajutorul acestor vouchere.

Vouchere de vacanță - mod de acordare

Voucherele de vacanță se emit pe suport electronic, potrivit OUG 8/2009, și numai de către unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor Publice.

Sumele încărcate pe card sunt valabile timp de un an de la data încărcării și pot fi utilizate doar pentru achiziționarea serviciilor turistice, fără a permite operațiuni de retragere numerar.

Voucherele de vacanță nu sunt transmisibile și pot fi utilizate doar de către posesor, în baza actului de identitate. Cu alte cuvinte, voucherele nu se pot vinde, iar comercializarea lor aduce cu sine amenzi nu doar pentru persoanele implicate în tranzacție, ci și pentru unitățile de cazare care acceptă astfel de vouchere emise pe numele altei persoane.

După ce salariatul a intrat în posesia unui card de vacanță, acesta îl poate utiliza oricând pe parcursul unui an. Edenred pune la dispoziția beneficiarilor aplicatia MyEdenred, care permite gestionarea facilă a cardului de vacanta și, implicit, activarea acestuia, verificarea soldului disponibil și harta comercianților parteneri.

Având la dispoziție toate aceste facilități, angajatul nu mai trebuie decât să decidă asupra locului în care vrea să-și petreacă vacanța și să verifice care sunt acele hoteluri care acceptă vouchere de vacanță, alegând în funcție de nevoile și dorințele sale.

Prelungire valabilitate vouchere de vacanță. Ce poți face cu voucherele de vacanță nefolosite?

Important de menționat este faptul că voucherele nefolosite din perioada 2019-2020 pot fi utilizate indiferent de suportul pe care au fost emise, fie el electronic sau pe hârtie. Voucherele emise în intervalul 2022-2026, perioadă menționată în ordonanța citată, pot fi emise doar pe suport electronic. Totodată, când vine vorba despre valabilitate vouchere de vacanță 2022, legea menționează termenul de un an de la data emiterii.

Mulți dintre partenerii Edenred oferă posibilitatea de a utiliza voucherele de vacanță achitând serviciile și produsele turistice până la finalul termenului de valabilitate al acestora, sejurul propriu-zis având loc și după această dată. Achitând vacanța în avans, poți să profiți de voucherele nefolosite, chiar dacă nu ai posibilitatea de a pleca în concediu până la finalul lunii iunie. Dacă beneficiezi de un card de vacanță Edenred, consultă lista unitatilor de turism partenere care oferă posibilitatea de a plăti online, pentru a-ți achita vacanța în avans.

Pierderea sau furtul cardului de vacanță

În cazul cardurilor de vacanță pierdute sau furate, unitatea emitentă trebuie să ofere posibilitatea blocării lor temporare sau definitive.

Dacă angajatul consideră că există posibilitatea de a găsi cardul, acesta poate fi blocat temporar și deblocat în momentul găsirii. De asemenea, cardul poate fi reemis, costurile fiind suportate de către angajator.

Pentru utilizatorii Edenred, blocarea cardului în caz de pierdere sau furt poate fi făcută direct din aplicația mobilă. Totodată, pentru instituțiile publice, reemiterea cardului se face gratuit, la fel ca emiterea lui inițială, încărcarea și livrarea acestuia.

Diferențe de preț între pachetele de servicii turistice plătite cu vouchere de vacanță și cele achitate cash

Pachetele de servicii turistice pe care angajații doresc să le achiziționeze cu ajutorul voucherelor de vacanță nu pot fi mai scumpe decât cele pe care clienții le achiziționează din fonduri proprii. Cu alte cuvinte, agențiile de turism sau unitățile de cazare nu pot modifica ofertele în funcție de modalitatea de plată aleasă de client.

În cazul în care o astfel de neregulă este depistată, unitatea riscă retragerea licenței de funcționare. În cazul în care ești turist și soliciți o ofertă pentru cazare cu vouchere de vacanță, acordă atenție diferențelor de preț și sesizează orice nereguli autorităților competente. Ministerul Turismului pune la dispoziție, pe site-ul său, informații referitoare la depunerea plângerilor de acest fel.

Acordarea unor vacanțe cu vouchere susține atât industria turismului românesc, afectată puternic de restricțiile impuse în perioada pandemiei, cât și raporturile de muncă sănătoase și productive, cu angajați motivați. Conform OUG 8/2009, scopul acordării acestui beneficiu are în vedere „recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial”.

Dacă angajații din sectorul public beneficiază de aceste vouchere de vacanță, conform legislației în vigoare, și angajații din sectorul privat pot obține un astfel de beneficiu, dacă angajatorul decide să îl ofere. Este important de menționat, pentru companiile private care intenționează să acorde beneficii extrasalariale angajaților săi, că sumele alocate voucherelor de vacanță sunt deductibile și scutite de taxele fiscale pentru angajator.

Întrebări frecvente despre voucherele de vacanță

Dacă încă mai ai nelămuriri despre voucherele de vacanță, iată care sunt cele mai frecvente întrebări și răspunsuri. 

În ce condiții se poate face plata cu card de vacanță la restaurant?

Plata cu cardul de vacanță la restaurat este posibilă în două situații:

• Atunci când masa la restaurant face parte dintr-un pachet turistic și include minimum o noapte de cazare. Acest pachet poate fi achiziționat de la agenția de turism sau de la o unitate de cazare;
• Restaurantul face parte din unitatea de cazare - zona de servit masa se află în incinta unității de cazare (de exemplu, la parter) unde te-ai cazat minimum o noapte. Restaurantul respectiv trebuie să fie administrat de unitatea de cazare.

Cât sunt valabile tichetele de vacanță?

Tichetele de vacanță sunt valabile timp de 12 luni din momentul emiterii. De exemplu, dacă primești voucherele de vacanță pe data de 10 februarie 2024, acestea vor fi valabile până pe data de 9 februarie 2025. 

Pentru a evita expirarea voucherelor de vacanță, este recomandat să îți planifici vacanța din timp. Dacă alegi să folosești aplicația MyEdenred, poți avea acces inclusiv la informații legate de valabilitatea sumelor. 

Care sunt agenții care cumpără vouchere de vacanță?

Există multe agenții de turism care acceptă vouchere de vacanță, în România. Poți vedea aici o listă a partenerilor de vacanță Edenred. 

Care este lista de hoteluri care acceptă vouchere de vacanță?

Ai la dispoziție o mulțime de hoteluri care acceptă vouchere de vacanță. Iată aici comercianții parteneri Edenred. 

Ce poți cumpăra cu cardul Edenred de vacanță?

Cu cardul Edenred de vacanță poți achiziționa o gamă variată de servicii și bunuri care să îți îmbunătățească experiența concediului. Iată ce poți cumpăra:

• Cazare la:
  • Hotel;
  • Pensiune;
  • Vilă;
  • Cabană;
  • Camping.
• Masă la restaurant afiliat unui loc de cazare.
• Transport cu
  • Trenul;
  • Autocarul;
  • Avionul.
• Agrement 
  • Pârtii de schi;
  • Telecabine;
  • Atracții turistice;
  • Excursii organizate.
• Servicii
  • Agenții de turism.
• Altele
  • Articole sportive;
  • Echipament de camping. 

Cu cardul de vacanță poți plăti benzina?

Din păcate, nu poți plăti benzina cu cardul de vacanță. Potrivit legislației în vigoare, cardul de vacanță poate fi folosit doar pentru a achita servicii turistice sau asociate turismului (cazare, masă, transport turistic, agrement, excursii organizate, agenție de turism etc.). 

Alimentarea cu benzină nu este considerată un serviciu turistic. Există, totuși, o excepție. Unele agenții de turism acceptă plata cu vouchere de vacanță pentru transportul turistic organizat cu autocarul. 

Ce prevede ordonanța pentru vouchere de vacanță pentru bugetari?

Din 2024, anumiți bugetari nu vor mai primi vouchere de vacanță. În această categorie intră persoanele care lucrează la stat și au un salariu mai mic sau egal cu 8.000 de lei pe lună net. Conform legii, între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2026, bugetarii vor primi vouchere de vacanță în valoare de 1.600 de lei. 

Cu cât se vând voucherele de vacanță?

Vânzarea voucherelor de vacanță este ilegală, potrivit legislației din România. Comercializarea voucherelor de vacanță atrage după sine plata unei amenzi de 26.600 de lei pentru cei care vând și 13.300 de lei pentru unitățile de cazare și agențiile de turism care acceptă vouchere de vacanță emise pentru o altă persoană. 

Este posibilă prelungirea valabilității voucherelor de vacanță?

Valabilitatea voucherelor de vacanță nu este posibilă. Singura excepție a fost perioada pandemică, în care s-a prelungit valabilitatea voucherelor emise între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2020 până la data de 30 iunie 2022 (conform Ordonanței de Urgență nr. 131/2021).

Unde poți mânca folosind cardul de vacanță?

Poți plăti masa în restaurante, cafenele și alte locații asociate unui punct de cazare. Este recomandat să verifici înainte, pentru a te asigura că poți plăti cu vouchere de vacanță. 

Pot face rezervări cu un card de vacanță?

Da, poți face rezervări folosind un card de vacanță. Ai la dispoziție două modalități:

• Online
  • Alege o agenție de turism online sau o unitate care acceptă cardul de vacanță;
  • Verifică disponibilitatea și prețurile;
  • Selectează opțiunea de plată pe bază de card de vacanță;
  • Introdu datele cardului de vacanță;
  • Confirmă rezervarea. 
• La telefon sau fizic
  • Contactează o agenție de turism sau o unitate de cazare care acceptă vouchere de vacanță;
  • Spune că dorești să plătești cu un card de vacanță;
  • Oferă detaliile rezervării și datele cardului de vacanță;
  • Confirmă rezervarea. 

Poți plăti cu cardul de vacanță la restaurant?

Depinde. Multe persoane sunt confuze în legătură cu folosirea voucherelor de vacanță la restaurant. Poți plăti un pachet turistic care să includă și masa. Însă, dacă mergi personal la restaurant și dorești să plătești cu cardul de vacanță, nu ți se va accepta plata. 

Este posibilă plata online cu card de vacanță?

Poți plăti fără probleme servicii turistice online, folosind cardul de vacanță. Totuși, trebuie să îndeplinești câteva condiții:

• Cardul de vacanță trebuie să fie activat;
• Site-ul comerciantului să fie autorizat pentru plățile cu card de vacanță;
• Alegerea de servicii sau bunuri turistice: cazare, bilete de tren/avion, sejur balneoclimateric, excursii.

Cum se activează cardul de vacanță?

Poți activa cardul de vacanță la telefon, dacă urmezi instrucțiunile din meniul vocal pentru activarea cardului, sau din aplicație, din MyEdenred. Tot ce ai de făcut este să instalezi aplicația din App Store sau Google Play, să îți creezi un cont, să introduci datele cardului și codul PIN primit prin SMS. Cardul se va activa automat. 

Este indicat să îți notezi într-un loc sigur numărul cardului și PIN-ul, în eventualitatea pierderii sau a furtului. 

Există aplicație vouchere de vacanță?

Da. Poți folosi aplicația MyEdenred. Din aplicație, ai posibilitatea de a realiza mai multe acțiuni:

• Verificarea soldului disponibil pe card;
• Vizualizarea istoricului tranzacțiilor;
• Activarea cardului;
• Schimbarea codului PIN;
• Găsirea de locații unde poți folosi cardul;
• Blocarea cardului în caz de pierdere sau furt. 

Poți cumpăra mâncare cu vouchere de vacanță?

Poți cumpăra mâncare folosind vouchere de vacanță, dacă acesta este un serviciu oferit de o unitate de cazare. Totuși, nu poți folosi vouchere de vacanță pentru a cumpăra băuturi alcoolice și tutun. 

Voucherele de vacanță se impozitează?

Voucherele de vacanță se impozitează. Încă de la introducerea lor, în 2009, voucherele se impozitează cu impozit pe venit (10%), iar de la 1 ianuarie 2024, și cu CASS (10%). Impozitarea se aplică la suma totală primită pe card, indiferent dacă folosești sau nu voucherele de vacanță. 

Poți face rezervări cu tichete de vacanță?

Poți face rezervări online, la agenția de turism, la unitățile de cazare sau la diverse magazine care oferă servicii ori bunuri turistice. 

Ce valoare au voucherele de vacanță?

De la 1 ianuarie 2024, voucherele de vacanță au o valoare fixă de 1.600 de lei an. Inclusiv voucherele oferite în mediul privat, drept beneficiu extrasalarial, nu pot depăși valoarea a șase salarii minime brute pe țară. 

Am pierdut cardul de vacanță. Ce să fac?

Dacă ai pierdut cardul de vacanță, este indicat să contactezi urgent, la telefon sau pe e-mail, emitentul cardului, pentru a fi blocat. Oferă, la cerere, următoarele informații:

• Numele și prenumele;
• CNP-ul;
• Numărul cardului pierdut;
• Data și locul pierderii. 

În general, reemiterea cardului de vacanță este suportată de angajator. 

Cine primește tichete de vacanță?

De la 1 ianuarie 2024, vor primi vouchere de vacanță doar angajații din sectorul public care au un venit net mai mic sau egal cu 8.000 de lei pe lună, așa cum arată Legea nr. 296/2023. În mediul privat, acordarea voucherelor de vacanță este opțională. 

Care sunt condițiile de decontare vouchere de vacanță?

Decontarea voucherelor de vacanță se aplică pentru militari, polițiști și alte categorii de angajați în apărare, în plafon de 1.600 de lei pe an. În anumite situații, beneficiază de acest avantaj doar angajații care au un venit de maximum 8.000 de lei. 

Pot să cumpăr tichete de vacanță?

Nu poți cumpăra tichete de masă în mod direct. Acestea sunt emise de către emitent, la cererea angajatorului și pe baza legislației în vigoare. Pot beneficia angajații din sectorul public, dacă au un venit de maximum 8.000 de lei, sau angajații la privat (opțional).

Ce se întâmplă cu voucherele de vacanță nefolosite?

Vestea bună este că voucherele de vacanță nefolosite pot fi utilizate pentru a programa vacanțe după depășirea termenului de valabilitate. De exemplu, dacă voucherele de vacanță au expirat pe data de 31 decembrie 2023, poți rezerva sejurul pe 30 decembrie 2023 pentru august 2024 sau chiar decembrie 2024. 

Alegerea unor vouchere de vacanta Edenred ca metodă de recompensare a angajaților implică o economie de până la 37% față de acordarea bonusurilor sau primelor de concediu în numerar, datorată scutirii de la plata taxelor sociale. Totuși, pe lângă avantajele economice, angajatorul se poate bucura de beneficii pe termen lung aduse companiei, cu angajați mulțumiți, fideli și mult mai productivi.

Sursă foto: Shutterstock 1, Shutterstock 2, Shutterstock 3

În luna octombrie a acestui an a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. 

Unele dintre măsurile prevăzute de Legea nr. 296/2023 se aplică începând cu luna noiembrie 2023, în timp ce altele se aplică din luna ianuarie 2024. De aceea, este important să fii informat din timp, motiv pentru care ți-am pregătit în acest articol un sumar al celor mai importante măsuri fiscal-bugetare.

Modificări fiscale aplicabile începând cu noiembrie 2023

• Modificări fiscale privind plafoanele de încasări și plăți în numerar
• Modificări fiscale care afectează angajatorii și angajații din IT, construcții, sectorul agricol și industria alimentară

Modificări fiscale aplicabile începând cu ianuarie 2024

• Modificări fiscale privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
• Modificări fiscale privind veniturile din activități independente și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
• Modificări fiscale privind impozitul pe profit
• Alte noutăți legislative 2024: tichetele de masă și voucherele de vacanță - supuse CASS

Modificări fiscale aplicabile începând cu noiembrie 2023

Așa cum am menționat, unele modificări legislative sunt implementate chiar din luna noiembrie a acestui an, așa că e bine să fii la curent cu noutățile, pentru a-ți putea planifica activitatea în concordanță, atunci când ești antreprenor. Iată care sunt principalele modificări legislative de care să ții cont.

Modificări fiscale privind plafoanele de încasări și plăți în numerar

Printre principalele modificări fiscale aplicabile încă din 11 noiembrie 2023 se numără plafoanele de încasări și plăți în numerar. Iată care sunt acestea, conform OUG nr. 98/2023 pentru modificarea articolului LXIV din Legea nr.296/2023:

• Plafon zilnic de 1.000 de lei pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare;
• Plafon de 50.000 de lei (la finalul fiecărei zile) pentru sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice, PFA-urilor, II, IF-urilor. Tot ce depășește această sumă trebuie depus în conturile bancare în termen de 2 zile lucrătoare. Prin excepție, se admite depăşirea acestui plafon pe o perioadă de 3 zile lucrătoare numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi altor drepturi de personal, precum şi altor operaţiuni cu persoane fizice.

Deși inițial au fost propuse și alte modificări legislative, rămân nemodificate următoarele plafoane de încasări și plăți:

• Încasări în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei de la o persoană juridică, PFA, II, IF, liber-profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent;
• Plafon zilnic de 5.000 de lei/persoană, dar nu mai mult de 10.000 de lei/zi pentru plăți către persoane juridice/PFA, II, IF, liber-profesioniști sau persoane fizice care desfășoară activități în mod independent;
• Plafonul zilnic pentru magazinele cash and carry este de 10.000 de lei/persoană;
• În continuare rămân interzise încasările fragmentate în numerar pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 de lei și, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry și în cazul prestărilor de servicii.

Modificări fiscale care afectează angajatorii și angajații din IT, construcții, sectorul agricol și industria alimentară

În cazul în care ești proprietarul unui business care activează în sectoarele de IT, construcții, agricol și alimentar, trebuie să știi că, începând cu noiembrie 2023, au loc unele modificări fiscale. 

Iată care sunt modificările legislative aplicabile începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023:

• Scutirea de impozit pe venit pentru veniturile salariale - aplicabilă pentru angajații din domeniul tehnologiei informației (IT) - va fi limitată la un cuantum de 10.000 de lei din veniturile salariale și asimilate salariilor obținute lunar. 
• Scutirea de la impozitul pe venit pentru angajații din domeniul IT, construcțiilor, în sectorul agricol și industria alimentară, în limita a 10.000 RON - se aplică la locul unde se află funcția de bază, pentru veniturile obținute în baza unui singur contract de muncă având normă întreagă sau timp parțial de muncă. Totodată, veniturile pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut de lege pentru domeniul/sectorul relevant
• Angajații din aceste domenii vor putea opta pentru reducerea cotei de contribuție de asigurări sociale (CAS) cu procentul corespunzător contribuției la Pilonul II de pensii (procent prevăzut în Legea nr. 411/2004 și care va crește la 4,75%, începând cu data de 1 ianuarie 2024). 
• Se reintroduce obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în procent de 10% pentru angajații din domeniul construcțiilor și din sectorul agricol și industria alimentară, indiferent de nivelul veniturilor salariale și asimilate salariilor obținute. De asemenea, s-a uniformizat regimul fiscal aplicabil salariilor din IT cu cel din construcții și sectorul agroalimentar, astfel că și angajații din acest prim sector să plătească CASS în procent de 10%.
• Se revine la cota standard de 2,25% în ceea ce privește contribuția asiguratorie de muncă (CAM) pentru angajatorii din domeniul construcțiilor și pentru cei din sectorul agricol, industria alimentară și IT. 

Și aici are loc o uniformizare a regimului fiscal, astfel că angajatorii din domeniul IT sunt responsabili pentru contribuția asiguratorie de muncă.

👉Menține-ți angajații motivați și oferă-le un card cadou Edenred, prin care să aibă acces la o rețea diversificată de comercianți din diverse domenii: IT, frumusețe, modă, restaurante etc. Solicita o oferta personalizata pentru businessul tau!

Modificări fiscale aplicabile începând cu ianuarie 2024

Începând cu anul 2024, vor avea loc și alte modificări fiscale, în special atunci când vorbim despre modul de calcul al impozitului. Descoperă mai multe detalii.

Modificări fiscale privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Printre modificările fiscale aplicabile din 2024 se numără modul de calcul al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Concret, începând 1 ianuarie 2024, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va fi de:

• 1% – dacă veniturile nu depășesc valoarea de 60.000 euro inclusiv și persoana juridică nu desfășoară activități economice încadrate în anumite coduri CAEN din industriile IT, HoReCa, unele activități juridice și activități de asistență medicală/stomatologică.
• 3% – dacă veniturile depășesc valoarea de 60.000 euro sau microîntreprinderea desfășoară activități încadrate în industriile amintite mai sus.

Bine de știut: dacă, la un moment dat în timpul anului financiar, o microîntreprindere nu mai îndeplinește condițiile pentru aplicarea cotei de 1%, noua cotă de 3% va fi aplicată începând cu trimestrul în care înregistrează o astfel de situație. La fel se procedează și atunci când vorbim despre modificarea cotei de impozitare de la 3% la 1%, atunci când condițiile de aplicare justifică o astfel de modificare a cotei aplicabile.

👉Trecerea de la 1% impozit la 3% îți poate afecta semnificativ businessul.. De aceea, este important să înveți cum să gestionezi fluxul de numerar, pentru a evita situațiile neplăcute. Află cum sa-ti optimizezi cashflow-ul.

De asemenea, în cazul în care microîntreprinderea desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN din industriile menționate anterior și obține venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, se aplică o cotă de impozitare de 3% și pentru veniturile din aceste alte activități.

Modificări fiscale privind veniturile din activități independente și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală

Nu numai microîntreprinderile sunt afectate de noile modificări fiscale, ci și persoanele care obțin venituri din activități independente sau din drepturile de proprietate intelectuală. Astfel:

• Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se va datora la o bază de calcul anuală egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, care nu poate fi mai mare decât nivelul de 60 salarii minime brute pe țară. La determinarea bazei anuale de calcul a CASS nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale.
• Suplimentar, pentru veniturile din activități independente, obținute din una sau mai multe surse, este impusă o bază minimă de calcul a CASS de 6 salarii minime brute pe țară. În cazul în care contribuția estimată sau reținută la sursă (în cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă) a fost determinată asupra unei baze de calcul mai mici decât 6 salarii minime brute pe țară, contribuabilul datorează o diferență de CASS până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară. 

Modificări fiscale privind impozitul pe profit

O alta modificare, ce va intra în vigoare din 2024, este cea prin care se introduce impozitul minim pe cifra de afaceri pentru societățile comerciale a căror cifră de afaceri depășește 50 de milioane de euro. Concret, dacă impozitul pe profit pentru astfel de societăți se dovedește a fi mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, acestea sunt obligate să plătească impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cifra de afaceri nu este cea din situațiile financiare, ea determinandu-se conform unei formule specifice care ia în calcul veniturile totale din care se scad:

• anumite categorii de venituri (venituri neimpozabile, din producția de imobilizari, subventii, despăgubiri etc)
• valoarea imobilizărilor în curs de execuţie, înregistrate după data de 1 ianuarie 2024
• amortizarea contabilă aferentă activelor achiziţionate/ produse începând cu data de 1 ianuarie 2024

Procentul menționat în cadrul formulei de calcul a impozitului pe cifra de afaceri este de 1%. În cazul în care, din aplicarea formulei de calcul pentru determinarea impozitului pe cifra de afaceri, rezultă o valoare negativă, impozitul minim este zero.

Bine de știut: această regulă nu se aplică pentru instituțiile de credit și nici pentru operatorii economici care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Alte noutăți legislative 2024: tichetele de masă și voucherele de vacanță - supuse CASS

În prezent, tichetele de masă și voucherele de vacanță acordate de angajatori sunt supuse numai impozitului pe venit.

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024, voucherele de vacanță și tichetele de masă se includ în baza lunară de calcul al CASS, astfel, pe lângă impozitul pe venit de 10%, se va datora și contribuția la sănătate de 10%, reținută din venitul angajaților. 

Bine de știut: tichetele culturale și tichetele de creșă își vor păstra tratamentul fiscal de până acum, astfel că sunt supuse doar impozitului pe venit.

👉Oferă angajaților tăi un card de tichete culturale Edenred, pentru a le susține dezvoltarea profesională și culturală. Având în vedere că tratamentul fiscal pentru tichetele culturale nu se schimbă, poți obține economii semnificative pentru businessul tău. Solicita o oferta personalizata și te vom contacta în cel mai scurt timp!

Așa cum ai văzut, există multiple modificări legislative la care trebuie să fii atent, atunci când ești antreprenor, pentru a te asigura că îți desfășori activitatea conform legislației în vigoare. Este important să te informezi la timp, din surse sigure, și să îți planifici activitatea și strategia financiară astfel încât nici businessul tău și nici angajații să nu resimtă efecte negative.

sursă foto: shutterstock.com, shutterstock.com

Conform reglementărilor legislative, angajatorii care solicită angajaților să se deplaseze în interes de serviciu trebuie să ofere acestora compensații pentru cheltuielile legate de transport și cazare. Totodată, se asigură plata unei indemnizații care să acopere cheltuielile suplimentare survenite în cadrul deplasărilor în interes de serviciu. Această indemnizație poartă denumirea de diurnă și se acordă tuturor angajaților delegați să-și desfășoare activitatea într-un alt loc decât zona de reședință a angajatorului. 

Află ce înseamnă diurna, în ce condiții se poate acorda aceasta, care sunt reglementările legislative și care sunt modalitățile de calcul referitoare la această indemnizație de delegare.

Diurna - aspecte esențiale

Codul Muncii prevede că orice salariat delegat în interes de serviciu are dreptul la plata unei indemnizații de delegare. Aceasta se acordă atât pentru deplasările pe teritoriul țării, cât și pentru deplasările în străinătate.

Important de reținut este că delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice pe parcursul unui an. Conform Codului Muncii, aceasta se poate prelungi pentru perioade succesive de cel mult 60 de zile calendaristice, doar cu acordul salariatului.

Când se poate acorda diurna?

Diurna se poate acorda oricărui salariat delegat care efectuează o deplasare în interes de serviciu, la o distanță mai mare de 5 kilometri față de locul de muncă permanent al acestuia. În cazul în care deplasarea nu depășește 12 ore, valoarea diurnei este de 50%.

Indemnizația pentru deplasare se acordă inclusiv în zilele de weekend, având ca punct de referință toate zilele calendaristice pe care angajatul le-a petrecut în delegație, indiferent dacă aceasta a avut loc în interiorul țării sau în străinătate.

Totodată, pentru zilele în care angajatul delegat beneficiază de diurnă, acesta nu mai are dreptul de a primi tichetele de masă aferente zilelor lucrate.

👉 Dacă vrei să oferi angajaților beneficii extrasalariale care să-i motiveze, cardul de tichete de masă Edenred poate fi soluția potrivită. Aceștia pot beneficia de plăți rapide și flexibile într-o rețea largă de comercianți, fără plata taxelor sociale și deductibilitate de la plata impozitului pe profit pentru angajator.

Cine poate să beneficieze de diurnă legală?

Orice angajat care este delegat să își exercite atribuțiile profesionale la o distanță mai mare de 5 kilometri față de locul său permanent de muncă poate să beneficieze de diurnă.

Persoanele care îndeplinesc funcția de administrator pot beneficia de diurnă încadrată în plafonul neimpozabil doar dacă își desfășoară activitatea în baza unui contract de administrare remunerat, după cum precizează Codul Fiscal.

Documente necesare pentru acordarea diurnei

Diurna legală se acordă în baza completării unui ordin de deplasare și a deciziei de delegare. După caz, compania mai poate solicita angajaților în vederea documentării delegării:

• Factura emisă de unitatea de cazare la care au stat angajații;
• Documente justificative privind transportul (permis de îmbarcare, în cazul deplasărilor cu avionul);
• Alte documente justificative.

În general, diurna se acordă înainte de efectuarea deplasării, iar angajatul nu are obligația de a justifica modul în care a cheltuit respectiva indemnizație. Diurna zilnică este prevăzută pentru acoperirea cheltuielilor de hrană, a transportului în interiorul localității în care se efectuează deplasarea și a altor cheltuieli uzuale.

Direcții legislative - care sunt plafoanele stabilite pentru acordarea diurnei

Modalitatea de calcul a diurnei are în vedere data și ora plecării salariatului din localitatea în care acesta își desfășoară munca, respectiv data și ora de sosire. Dacă valoarea diurnei zilnice se încadrează în plafonul reglementat legal, indemnizația este deductibilă și neimpozabilă.

Diurna este impozabilă doar în situația în care cuantumul acesteia depășește plafonul impus de lege. Astfel, suma care depășește plafonul stabilit se consideră venit asimilat salariilor, pentru care se datorează plata impozitului pe venit, respectiv a contribuțiilor sociale.

👉 Află cum se calculează impozitul pe profit în 2023 și cum este acesta reglementat legal.

Modalitate de calcul pentru diurna de deplasare

Angajatorii privați pot acorda indemnizații de deplasare în cuantumul dorit, reglementat intern prin regulament, contract colectiv de muncă sau contract individual de muncă.

Totuși, pentru a beneficia de deductibilitate și pentru a nu plăti impozit, companiile trebuie să se încadreze într-un plafon stabilit prin lege. Prin urmare, indemnizația pe care un angajator o poate acorda salariaților trebuie să fie de cel mult 2,5 ori mai mare decat cuantumul indemnizaţiei de delegare stabilit pentru personalul instituțiilor publice.

Potrivit Ordinului 1235/2023 pentru actualizarea cuantumului indemnizației de delegare și detașare, indemnizația actuală pentru personalul public este de 23 de lei. Cu alte cuvinte, pentru a beneficia de scutirea de la plata taxelor, un angajator poate acorda salariaților o diurnă de maximum 57,5 lei (23*2,5=57,5 RON) pentru fiecare zi de delegare pe teritoriul țării. Partea de indemnizație care depășește acest cuantum, pentru delegările interne, va fi supusă impozitării.

În ceea ce privește delegările în străinătate, modalitatea de calcul rămâne aceeași. Sumele plătite de angajator nu trebuie să depășească de 2,5 ori mai mult decât cuantumul reglementat prin lege pentru diurna de deplasare a personalului român trimis în străinătate.

HG nr. 518/1995 privind drepturile și obligațiile personalului român trimis în străinătate reglementează cuantumul indemnizației de delegare în funcție de țara de destinație. Astfel, diurna externă se impozitează numai în situația în care aceasta este de peste 2,5 ori mai mare decât sumele stabilite de lege.

Suplimentar acestei limitări, legislația reglementează o altă plafonare, care prevede ca suma aferentă indemnizației de delegare să nu depășească trei salarii de bază corespunzătoare poziției ocupate.

Prin urmare, pentru a fi neimpozabilă și pentru a nu genera plata contribuțiilor sociale, diurna trebuie să se încadreze în următoarele plafoane:

• să nu depășească mai mult de 2,5 ori suma reglementată legal privind indemnizația acordată personalului autorităților și instituțiilor publice;
• să se încadreze în limita a trei salarii de bază aferente postului ocupat.

Care sunt costurile pentru angajator?

Conform modalității de calcul prezentate, diurna care nu se încadrează în plafonul reglementat legal generează costuri suplimentare. Suma acordată suplimentar față de plafon va fi considerată venit asimilat salariilor, pentru care angajatorul datorează impozit pe venit și contribuții sociale (CAS, CASS și contribuția asiguratorie pentru muncă).

👉 Dacă vrei să afli care este cuantumul contribuțiilor salariale datorate statului, consultă acest Ghid contribuții salarii: ce este CAS, CASS și ce alte taxe plătești din salariu.

Diurnă internă vs diurnă externă - în ce cuantum se acordă?

Pentru a reprezenta o cheltuială deductibilă, diurna internă se poate acorda în cuantum de maximum 57,5 lei, conform modalității de calcul descrise anterior.

Dacă diurna în România are o valoare fixă, pentru calculul diurnei externe situația variază în funcție de țara de destinație. Aceasta are ca punct de referință anexa Hotărârii nr. 518/1995, care specifică suma indemnizației pentru fiecare țară în parte.

Spre exemplu, cuantumul diurnei în Germania este de 35 de euro, similar cu cel din Austria, Belgia, Danemarca sau Franța. Diurna pentru Bulgaria este de 32 de euro, la fel ca cea acordată pentru deplasările în Macedonia sau Croația. Pe de altă parte, diurna pentru Turcia se acordă în cuantum de 38 de dolari.

Aceste valori stabilite prin lege pentru indemnizațiile de deplasare în străinătate pot crește cu până la cel mult 2,5 ori pentru angajatorii privați, pentru a se menține în plafonul neimpozabil.

Pentru a afla cum se calculează diurna, se poate selecta drept referință cuantumul stabilit prin lege pentru Germania. În această situație, angajatorul poate acorda suma maximă de 87,5 euro pentru fiecare zi de delegare unui angajat care își desfășoară temporar activitatea în Germania, după exemplul de calcul pe zile pentru diurnă: 35*2,5=87,5. Dacă angajatul este delegat pe o perioadă de 3 zile, angajatorul îi poate acorda o indemnizație maximă neimpozabilă de 262,5 euro.

Situația de impozitare a diurnei intervine numai în cazul în care, utilizând această metodă de calcul, angajatorul nu se încadrează în acest plafon.

În plus, pentru a ușura procesul de acordare a diurnei, angajatorii pot accesa diferite resurse online, precum calculatoare pentru diurnă sau pot consulta legislația în vigoare, care oferă informații detaliate referitoare la cuantumul indemnizației pentru fiecare țară de destinație.

Diurna pentru șoferi - în ce condiții se acordă

Conducătorii auto care nu se află în situația de detașare transnațională au dreptul la primirea unor prestații suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate. Aceste prestații suplimentare acordare salariatului mobil sunt reglementate legislativ alături de indemnizația de delegare, fapt care denotă aplicarea acelorași reguli și metode de calcul.

Prin urmare, diurna pentru șoferi sau prestațiile acordate angajatului mobil nu trebuie să depășească mai mult de 2,5 ori plafonul legal stabilit pentru indemnizația de delegare a personalului încadrat în funcții publice și să nu însumeze mai mult de trei salarii de bază aferente locului de muncă ocupat.

După cum este specificat în Codul Muncii, diurna se reglementează prin intermediul contractului colectiv de muncă aplicabil, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Important de reținut este că diurna se acordă pentru numărul de zile calendaristice aferente delegării și nu este supusă plății impozitului și a contribuțiilor sociale dacă se încadrează în plafoanele stabilite de lege.

Sursă foto: Shutterstock, Shutterstock

Concediul fără plată reprezintă un interval de timp în care angajatul își întrerupe activitatea profesională, fără a primi o remunerație pentru perioada respectivă. Art 54 din Codul Muncii prevede că, în cazul concediilor fără plată, contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților.

Orice angajat poate să beneficieze de concediu fără plată în anumite situații specifice, prevăzute în legislație.

• Concedii fără plată - în ce condiții se acordă
• Care este durata concediului fără plată
• Cum poți să soliciți concediu fără salariu
• Avantaje și dezavantaje ale concediului fără plată
• Prevederi legislative referitoare la concediul fără plată - ce trebuie să știe angajatorii
• Concediu fără plată pentru bugetari
   

Concedii fără plată - în ce condiții se acordă

Conform art. 153 Codul Muncii, concediul fără plată se acordă pentru rezolvarea unor situații personale. Important de menționat este faptul că perioada pentru care angajatul solicită concediu neplătit pentru situații personale nu constituie vechime în muncă.

Totodată, concediul fără plată se poate acorda și în vederea participării la programe de formare profesională. Potrivit art. 154 Codul Muncii, acest concediu pentru studii poate fi acordat cu sau fără plată, la solicitarea salariatului.

Concediul pentru formare profesională se acordă pe perioada în care angajatul urmează, din proprie inițiativă, un program de școlarizare sau formare profesională. Totodată, dreptul la concediu fără plată pentru formare profesională poate fi respins de către angajator numai în situația în care absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.

Concediul de studii cu plată se acordă, conform art. 157 din Codul Muncii, în situația în care angajatorul nu a respectat obligația de a asigura, pe cheltuiala sa, participarea unui salariat la formare profesională în condițiile prevăzute de lege. Prin urmare, angajatul poate beneficia de concediu pentru formare profesională plătit de către angajator. Limita acestui concediu este de 10 zile lucrătoare sau până la 80 de ore, caz în care salariatul va primi o indemnizație de concediu.

Care este durata concediului fără plată

Durata concediului fără plată pentru rezolvarea unor situații personale se stabilește prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern aplicabil. Legislația nu impune o limită de zile libere neplătite, astfel că angajatul poate negocia perioada maximă de concediu fără plată cu angajatorul său.

Pentru concediu de studii, Codul Muncii prevede ca angajatul să notifice angajatorul referitor la durata stagiului de formare profesională și la data de începere a acestuia, cu cel puțin o lună înainte de desfășurarea lui.

De asemenea, concediul fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat, pe parcursul anului, în cazul în care salariatul urmează o formă de învățământ superior. Astfel, angajatorul poate acorda concediu fără plată pentru susținerea examenelor de absolvire sau a examenelor de promovare în anul următor.

Cum poți să soliciți concediu fără salariu

Pentru solicitarea concediului fără plată, angajatul trebuie să se adreseze angajatorului, notificându-l în scris. De reținut este că, înainte de a solicita concediu neplătit, salariatul trebuie să consulte reglementările interne cu privire la acordarea zilelor libere fără plată pentru formarea profesională sau pentru rezolvarea unor situații personale.

Cerere concediu fără plată pentru formare profesională

După cum prevede Codul Muncii, concediul fără plată pentru formare profesională trebuie anunțat cu cel puțin o lună înainte, prin notificare scrisă.

Cererea de concediu fără plată trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare, domeniul în care se desfășoară, durata perioadei de instruire, dar şi denumirea instituţiei de formare profesională.

Cerere concediu fără plată motive personale

Pentru a depune o cerere de concediu fără plată pentru motive personale, legislația nu prevede un termen limită de înaintare a acesteia către angajator.

Important de reținut este că notificarea de concediu fără plată trebuie să conțină motivul pentru care salariatul solicită concediu neplătit, dar și durata acestuia. În situații particulare, angajatorul poate solicita și alte documente justificative care să însoțească cererea de concediu.

În cazul în care organizația utilizează un anumit model de cerere de concediu fără plată, acesta poate fi solicitat de la departamentul de resurse umane sau de la superiorul direct.

Avantaje și dezavantaje ale concediului fără plată

Avantajele și dezavantajele concediului fără plată sunt strâns legate de situația personală și profesională a fiecărui angajat.

Beneficiul major al concediului fără plată este acela că, fără a-și scădea din zilele de concediu de odihnă, angajatul se poate concentra pe rezolvarea unor situații personale sau poate investi în dezvoltarea sa.

Concediul fără plată oferă flexibilitate în ceea ce privește perioada și durata absenței. Dacă atât angajatul, cât și angajatorul au negociat și au căzut de acord asupra anumitor condiții pentru concediu fără plată, agreate de ambele părți, salariatul își poate organiza zilele libere în funcție de necesități.

Pentru angajații care urmează cursuri ale învățământului superior sau programe de formare și perfecționare, concediul fără plată este o modalitate utilă de a-și păstra locul de muncă, dar și de a se concentra pe dezvoltarea personală și profesională pentru o perioadă mai lungă de timp.

Deși prezintă o serie de avantaje considerabile, concediul fără plată implică și anumite dezavantaje. Important de precizat este că perioada de suspendare a contractului de muncă în situația unui concediu fără plată nu constituie vechime în muncă. Excepție de la această regulă face concediul neplătit pentru formare profesională.

👉 Concediul neplătit poate avea repercursiuni nu doar asupra salariului, ci și asupra beneficiilor extrasalariale. Prin urmare, beneficii precum tichetele de masa nu vor mai fi acordate salariaților aflați în concediu fără plată.

În plus, pe perioada concediului fără plată, nu sunt reținute și virate contribuții către sistemul public de asigurări de sănătate. În cazul în care concediul depășește mai mult de 3 luni, asigurarea de sănătate este suspendată, fapt menționat în art. 2 din Ordinul nr. 617/2007 (drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei).

Nu în ultimul rând, concediul fără plată necesită o organizare și planificare riguroasă, pentru ca angajatorul să poată asigura o tranziție lină a responsabilităților în timpul absenței salariatului. Acesta este și motivul pentru care o cerere concediu fără plată model se completează și se înmânează angajatorului cu cel puțin o lună înainte pentru concediul de studii. Deși nu există un termen legal prestabilit, este recomandabil ca și pentru cerere de suspendare contract de muncă pe motive personale angajatul să aloce un timp suficient înștiințării angajatorului.

Prevederi legislative referitoare la concediul fără plată - ce trebuie să știe angajatorii

După ce am explicat ce înseamnă concediu fără plată și în ce condiții se poate acorda acesta, este important de subliniat că angajatorii trebuie să cunoască anumite prevederi legislative cu privire la aprobarea zilelor libere neplătite în situații particulare.

Se poate refuza un concediu fără plată?

Despre refuzul concediului fără plată am menționat în rândurile de mai sus. Reiterăm că angajatorul poate refuza concediul fără plată pentru formare profesională dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.

Din acest motiv, este esențial ca angajatul să-și exprime dorința de a intra în concediu fără plată cu cel puțin o lună înainte, dând timp angajatorului să organizeze activitățile în consecință.

Totodată, Codul muncii precizează, în cadrul art. 158, că angajatorul nu poate deduce durata concediului pentru formare profesională din durata concediului de odihnă anual al salariatului, iar această perioadă este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul. Cu alte cuvinte, perioada concediului fără plată pentru formare profesională este considerată generatoare de vechime în muncă.

👉Dacă îți dorești să încurajezi angajații să utilizeze concediul de odihnă pentru a se recrea și pentru a se bucura de timpul personal, cardul de vacanta Edenred poate fi o modalitate potrivită de a le acorda o primă de vacanță care le poate acoperi cazarea, transportul, dar și mesele sau serviciile de agrement.

Se acordă concediu fără plată în preaviz?

Pe perioada preavizului, contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele. În consecință, dacă angajatul are nevoie de concediu fără plată în preaviz pentru rezolvarea unor situații personale, acesta poate solicita zile libere neplătite chiar și în această perioadă, conform legii.

Având în vedere că pe perioada concediului fără plată contractul individual de muncă este suspendat prin acordul părților, concediul fără salariu suspendă și perioada de preaviz, care urmează a fi reluată după încheierea perioadei de concediu.

Se justifică motivele personale pentru solicitarea concediului fără plată?

Legea nu impune o procedură fixă în situația solicitării concediului fără plată pentru motive personale. Prin urmare, angajatorul poate aproba concediul fără plată pentru rezolvarea unor situații personale fără a cere angajatului justificarea acelei situației personale. Totuși, dacă angajatorul dorește, poate solicita angajatului explicații referitoare la situațiile personale pentru care înaintează cererea de concediu.

Concediul medical și concediul fără plată

În cazul concediului medical, este important de menționat că acesta poate întrerupe atât concediul de odihnă, cât și concediul fără plată, conform prevederilor OUG 158/2005. Mai exact, în cazul în care incapacitatea temporară de muncă survine în timpul concediului fără plată, salariatul beneficiază de indemnizație, iar concediul fără plată este întrerupt, urmând a fi reluat la încheierea concediului medical.

Această prevedere legală este de interes, în special în ceea ce privește indemnizația acordată salariatului. Deși salariatul aflat în concediu fără plată nu beneficiază de remunerație pe perioada acestuia, dacă un concediu medical survine în timpul zilelor libere neplătite, angajatorul trebuie să ofere indemnizația de incapacitate temporară de muncă, în baza întreruperii concediului fără plată de concediul medical.

Concediu fără plată pentru bugetari

Salariații din administrația publică și din unitățile bugetare au dreptul la concediu fără plată pentru funcționar public în vederea formării profesionale, în limita a 90 de zile lucrătoare pe an.

Aceste zile libere neplătite pot fi utilizate pentru susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere într-o formă de învățământ superior, a examenelor de an universitar sau a examenului de diplomă, dar și pentru susținerea examenului de admitere la doctorat sau a tezei de doctorat.

Totodată, concediul fără plată se acordă și funcționarilor publici care intenționează să participe la examenul pentru ocuparea unui loc de muncă în altă unitate din sistemul public.

Durata concediului fără plată pentru soluționarea unor probleme personale se stabilește de comun acord cu angajatorul și se acordă pentru tratamente medicale efectuate în străinătate, în cazul în care salariatul nu are dreptul la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, pentru însoțirea unei rude la tratament în străinătate sau pentru îngrijirea copilului bolnav, cu vârstă mai mare de trei ani.

Dacă durata concediului fără plată este mai mare de 30 de zile, instituția poate încadra o altă persoană, pe perioada determinată. Această situație este justificată, spre exemplu, pentru salariații care solicită concediu fără plată în învățământ sau într-o altă instituție care nu poate funcționa optim în lipsă de personal.

După cum prevede articolul 54 Codul muncii, pe perioada concediului fără plată contractul individual de muncă poate fi suspendat. Acest lucru permite salariatului să urmeze programe de formare profesională sau să gestioneze situațiile personale, fără a-și afecta parcursul profesional. Pentru a solicita concediu fără salariu, angajatul trebuie să analizeze atent avantajele și dezavantajele pe care această intenție le implică, alegând varianta cea mai potrivită pentru nevoile sale individuale și pentru contextul său profesional.

Sursă foto: Shutterstock

Termenul de TVA deductibil este un element de fiscalitate pe care antreprenorii ar trebui să-l cunoască, indiferent de domeniul în care aceștia activează. Taxa pe Valoare Adăugată se aplică în cazul majorității produselor sau serviciilor comercializate în România. Totuși, în anumite situații, acest TVA se poate deduce.

• Ce înseamnă TVA deductibil?
• În ce condiții se aplică deductibilitatea TVA-ului
• Pentru ce tipuri de cheltuieli se aplică TVA deductibil
• Cum se deduce TVA-ul
• Care sunt afacerile pentru care se aplică decontare TVA

Ce înseamnă TVA deductibil?

TVA sau Taxa pe Valoare Adăugată este o taxă pe bunuri și servicii care se aplică fiecărei etape a lanțului de aprovizionare sau producție, cu anumite excepții prevăzute de lege. Firmele colectează TVA de la clienți și plătesc, la rândul lor, TVA furnizorilor. 

TVA-ul în România are valoarea de 19%, reprezentând cota standard, dar și 9% și 5%, cotele reduse.

Dacă, spre exemplu, clienții plătesc această taxă vânzătorului, acesta va plăti, la rândul său, TVA pentru achizițiile pe care le are cu afacerea. Deducerea TVA-ului se referă la recuperarea taxei aferente achizitiilor societății din TVA-ul facturat clienților.

Ce spune legislația despre TVA deductibil și TVA colectat?

Deductibilitatea TVA-ului este reglementată în Codul Fiscal, care precizează că orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA are dreptul să scadă din suma totală a taxei pe care o colectează de la clienți suma totală sau parțială, după caz, a taxei înscrise pe facturile pentru bunurile și serviciile pe care le-a achiziționat în aceeași perioadă.

Această deducere se face cu respectarea regulilor stabilite în Codul Fiscal, în cadrul articolelor 297-306.

De asemenea, Codul Fiscal mai precizează că, dacă firma nu îndeplinește condițiile și formalitățile pentru deducerea taxei în perioada fiscală de raportare sau nu a primit documentele justificative necesare, aceasta poate deduce taxa mai târziu, în următoarea perioadă fiscală sau printr-un decont ulterior, dar în cadrul termenului de prescripție stabilit de Codul de procedură fiscală.

Deducerea TVA-ului se aplică în general pentru a evita cumulul de taxe pe parcursul lanțului de aprovizionare sau al producției. Acest lucru înseamnă că o companie poate deduce TVA-ul pe care l-a plătit furnizorilor săi (cunoscut sub numele de TVA deductibil) din TVA-ul pe care l-a colectat de la clienții săi (cunoscut sub numele de TVA colectat). Astfel, diferența dintre TVA-ul colectat și TVA-ul deductibil este cea care trebuie să fie plătită către autoritățile fiscale.

În ce condiții se aplică deductibilitatea TVA-ului

Nu orice companie poate beneficia de deductibilitatea TVA-ului, la fel cum nu orice cheltuială pe care o firmă o are poate să fie deductibilă. Prima condiție pentru a beneficia de deductibilitatea TVA-ului este ca societatea sa fie înregistrată în scop de TVA, adică să fie plătitoare de TVA.

La înființarea unei firme, aceasta poate să opteze pentru a plăti TVA sau pentru a se înregistra ca neplătitor de TVA până în momentul în care cifra de afaceri depășește un anumit plafon. Este important de menționat, în acest context, faptul ca plafonul actual prevăzut în Codul Fiscal este de 300.000 RON.

De asemenea, deductibilitatea TVA-ului se aplică doar pentru activitățile economice efectuate de o persoana impozabila. Astfel, TVA-ul achitat în legătură cu achizițiile necesare pentru desfășurarea activității economice poate fi dedus. Deducerea nu se aplică pentru bunurile sau serviciile utilizate în scopuri personale sau nelegate de activitatea economică.

Pentru ce tipuri de cheltuieli se aplică TVA deductibil

Pe scurt, TVA poate fi dedus pentru achizițiile care sunt făcute în scopul desfășurării activității economice a unei companii plătitoare de TVA. Câteva dintre achizițiile pentru care TVA-ul poate fi dedus sunt:

• Achiziții de bunuri și servicii utilizate în scopuri economice: TVA-ul plătit la achiziționarea de bunuri sau servicii necesare pentru desfășurarea activității economice este, în general, deductibil.
• Cheltuieli cu servicii profesionale: Taxa plătită pentru serviciile furnizate de avocați, contabili, consultanți, agenții de publicitate și alte servicii profesionale poate fi dedusă, dacă aceste servicii sunt utilizate în scopuri economice.
• Costurile cu transportul și logistica: TVA-ul aferent cheltuielilor cu transportul și logistica poate fi deductibil, dacă aceste costuri sunt legate de activitatea economică.
• Cheltuieli de marketing și publicitate: TVA-ul plătit pentru serviciile de marketing și publicitate poate fi dedus, dacă acestea sunt destinate promovării și desfășurării activității economice.

Limitări ale dreptului de deducere TVA

Potrivit art. 298 din Codul Fiscal, dreptul de deducere TVA se limitează la 50% pentru cumpărarea, achiziția intracomunitară, importul, închirierea sau leasingul de vehicule, dacă acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

Această limitare se aplică și taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele respective, cum ar fi cele cu carburantul, întreținerea, asigurările etc. Desigur, și această limitare cunoaște o serie de excepții, precum vehiculele rutiere care depășesc 3500 de kg sau care au mai mult de 9 scaune, inclusiv cel al șoferului.

În plus, limitarea nu se aplică nici vehiculelor folosite pentru situații de urgență, servicii de pază sau curierat, vehiculelor folosite pentru serviciul de taximetrie sau școală de șoferi ori vehiculelor care se închiriază.

Cheltuieli cu TVA nedeductibil

După cum precizează art. 297 al Codului Fiscal, nu reprezintă TVA deductibil:

• suma achitată în contul și în numele altei persoane, care apoi se decontează acesteia;
• suma încasată în numele și în contul altei persoane, care nu este inclusă în baza de impozitare a livrărilor sau prestărilor efectuate;
• taxa aferentă achiziției de băuturi alcoolice și produse din tutun, excepție făcând cazul în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau utilizate pentru prestări de servicii.

👉 Dacă ești în căutarea unei soluții moderne de recompensare și motivare a angajaților, Cardul Cadou Edenred oferă facilități fiscale precum deductibilitate și scutirea de la plata taxelor sociale. Acest card cadou poate fi oferit angajaților cu ocazia sărbătorilor legale, oferind acces la o rețea vastă de comercianți din domenii precum frumusețe, modă, sport, cultură, IT sau restaurante.

Cum se deduce TVA-ul

Pentru a deduce TVA-ul, compania trebuie să primească facturi valide și documente justificative de la furnizorii de bunuri sau servicii. Aceste documente atestă achizițiile efectuate și TVA-ul aferent acestora. 

Pentru fiecare perioadă de raportare, compania depune declarația de TVA (D300), cu detalii despre TVA-ul colectat (pe care l-a facturat clienților) și TVA-ul deductibil (înscris pe facturile de achiziții).

Diferența dintre TVA-ul colectat și TVA-ul deductibil determină suma de TVA de plată către autoritățile fiscale sau, dacă TVA-ul deductibil este mai mare, suma de TVA de recuperat. 

Care sunt afacerile care intră sub incidența TVA

TVA-ul este un impozit care se aplică pentru companiile care desfășoară activități economice și sunt înregistrate în scopuri de TVA (plătitoare de TVA). În general, acest lucru include majoritatea companiilor care furnizează bunuri sau servicii în schimbul unei plăți și sunt obligate să colecteze TVA de la clienții lor.

Specific, pentru a beneficia de posibilitatea deducerii TVA, o companie trebuie sa indeplineasca cumulativ următoarele condiții:

• Sa fie înregistrată în scopuri de TVA: Orice firmă care depășește pragul de cifră de afaceri stabilit de legislație pentru înregistrare trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA; alternativ, o firma poate opta încă din momentul înființării pentru înregistrarea în scopuri de TVA;
• Să comercializeze bunuri și servicii supuse TVA. Doar companiile care vând bunuri și servicii care sunt impozabile cu TVA pot fi înregistrate în scopuri de TVA;
• Sa efectueze achiziții pentru activitatea lor economică: Companiile pot deduce TVA-ul înscris pe facturile de achiziție pentru bunuri și servicii, în măsura în care acestea sunt utilizate în scopuri economice și sunt aferente activității lor taxabile.

👉 Referitor la deductibilitate, în categoria cheltuielilor deductibile se încadrează acele cheltuieli asimilate salariilor, care includ beneficiile extrasalariale oferite angajaților. Prin urmare, pentru a motiva angajații, alege să le oferi tichete de vacanta, profitând de deductibilitate și scutirea de la plata taxelor sociale și economisind până la 37% față de acordarea primelor de vacanță în numerar.

Există numeroase exemple de afaceri care pot beneficia de deductibilitatea TVA. Printre acestea se numără:

1. Magazine de retail: Magazinele care vând bunuri direct către clienți, precum supermarketuri, magazine de haine, magazine de electronice, pot deduce TVA-ul aferent achiziționării bunurilor pe care le vând, precum și TVA-ul aferent altor bunuri și servicii necesare desfășurării activității lor;
2. Restaurante și cafenele: Restaurantele, cafenelele și alte afaceri din industria alimentară pot deduce TVA-ul aferent achiziționării ingredientelor și a altor bunuri și servicii necesare pentru desfășurarea activității lor;
3. Companii de producție: Companiile care produc bunuri pot deduce TVA-ul aferent achiziționarii materiilor prime și a echipamentelor utilizate în procesul de producție, precum și a altor bunuri și servicii necesare desfășurării activității lor;
4. Companii de servicii profesionale: Firmele care oferă servicii profesionale, precum avocatură, contabilitate sau consultanță pot deduce TVA-ul aferent bunurilor și serviciilor necesare desfășurării activității;
5. Companii de IT și tehnologie: Afacerile din industria IT și tehnologie pot deduce TVA-ul aferent achiziționării de echipamente, software și alte resurse necesare în activitatea lor.
6. Companii de transport și logistică: Companiile din domeniul transportului și logisticii pot deduce TVA-ul aferent achiziționarii autovehiculelor, pieselor de schimb și a altor servicii necesare desfășurării operațiunilor lor.

Acestea sunt doar câteva exemple de afaceri care pot deduce TVA-ul în cadrul activității lor economice. Este important de reținut că regulile de deducere a TVA-ului prezentate în acest articol au un caracter general și nu sunt aplicabile în toate situațiile întâlnite în practică. În Codul Fiscal se regasesc informațiile necesare tuturor antreprenorilor care doresc să afle ce înseamnă deducere TVA și în ce condiții se aplică pentru afacerea lor.

Prin urmare, dacă ai o societate plătitoare de TVA, poți beneficia de deducerea taxei pe valoare adăugată pentru achizițiile care îți servesc realizării obiectului de activitate. Pentru a beneficia de deducerea TVA-ului, companiile trebuie să identifice acele achiziții deductibile efectuate în scopul desfășurării activităților economice, depunând deconturile fiscale, în care declară atât TVA-ul colectat de la clienți, cât și TVA-ul deductibil pentru achizițiile efectuate.

Sursa foto: Shutterstock