Concediul medical: durată, cine poate beneficia, mod de calcul

Sănătatea este cea mai importantă, aflându-se la baza fericirii angajaților. Atunci când este pusă în pericol, și celelalte aspecte ale vieții sunt afectate, inclusiv evoluția la locul de muncă. Atunci când o problemă de sănătate implică vizite la medic, internare în spital, recuperare și îngrijire la domiciliu, acestea pot avea un efect negativ asupra productivității muncii.

În mod ideal, concediul ar trebui să fie o perioadă de relaxare pentru angajați, fără nicio zi de concediu medical. Însă, din motive diverse, pot apărea probleme de sănătate și este bine să fim pregătiți pentru ele.

Chiar dacă, momentan, angajații sunt sănătoși, ca angajator este important să fii informat în legătură cu legislația privitoare la concediul medical, în ce condiții îl poți acorda, care este durata sa maximă, precum și ce efect are acesta asupra beneficiilor extrasalariale.

• Cadru legal
• În ce condiții se acordă concediul medical
• Cazuri în care se acordă concediul medical
• Durata maximă a concediului medical
• Modul de calcul al indemnizației pentru concediul medical
• Stagiul de cotizare în cazul concediului medical
• Cine plătește concediul medical
• Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical
• Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical
• Întrebări și răspunsuri cu privire la concediul medical

Cadru legal

Concediul medical este reglementat prin Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, actualizată și modificată prin Ordinul nr. 1139 din 2023.

Această ordonanță de urgență prevede că, pentru ca un angajat să beneficieze de dreptul la concediu medical, trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 luni anterioare perioadei în care se acordă concediul medical.

Impozit concediu medical în 2024

Până la finalul anului 2023, angajatului i se reținea doar contribuția pentru asigurări sociale (CAS) de 25% și impozitul pe venit de 10% din cuantumul indemnizației aferente concediului medical, fără a i se reține contribuția pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%. 

Dacă te întrebi ce contribuții se plătesc la concediu medical în acest an, ei bine, începând cu 2024, Guvernul impune o contribuție suplimentară de 10% din concediul medical pentru fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Totuși, nu toate tipurile de concedii medicale se impozitează cu cei 10% aferenți CASS. Conform legii concedii medicale actualizată, noile reguli afectează concediile pentru bolile obișnuite, accidentele în afara locului de muncă, prevenirea bolilor, maternitatea, îngrijirea copilului bolnav, pacienții cu afecțiuni oncologice și risc maternal. Excepție fac indemnizațiile pentru concedii medicale acordate în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale.

👉Află mai multe despre modificarile legislative din 2024 și vezi cum te afectează.

Alte modificări legislative în 2024 aduse de Ordonanța „trenuleț”, OUG nr. 115/2023

Pe lângă contribuția suplimentară de 10% din concediul medical pentru fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS) care influențează angajații, mai există câteva modificări legislative în 2024 care, de data aceasta, afectează firmele. Iată care sunt acestea:

• Se includ în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;
• Se elimină, începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, exceptarea de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea.

👉Descoperă cum să gestionezi, ca antreprenor, modificările fiscale din 2024 și găsește soluții practice la provocările tale de zi cu zi pe platforma BIZTRO Club dezvoltată de Edenred. Indiferent că este vorba de taxe și legislație, finanțare sau dezvoltarea afacerii, aici vei descoperi materiale utile care să te ajute să iei cele mai bune decizii pentru businessul tău.

În ce condiții se acordă concediul medical

Pentru ca un salariat să poată beneficia de concediu medical, este necesar să aibă domiciliul stabil în România și ca angajatorul să fi plătit contribuțiile la asigurările sociale de sănătate cel puțin 6 luni din ultimele 12 luni.

De asemenea, activitatea sa profesională trebuie să fie desfășurată în baza unui contract individual de muncă, a unor raporturi de serviciu, acte de detașare sau pe baza unui statut special, prevăzut în lege.

Se poate beneficia de concediu medical și dacă nu se îndeplinesc cele două condiții. Astfel, dacă angajatul realizează venituri din activități independente sau a încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații, poate beneficia de concediu medical.

Cazuri în care se acordă concediu medical

Potrivit legislației în vigoare, există mai multe tipuri de concedii medicale, în funcție de diverşi factori. Mai jos, puteți citi detalii despre fiecare în parte.

Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este una dintre cele mai comune forme utilizate. Se referă la acel concediu medical care se acordă în cazul unor boli obișnuite și al unor răni apărute în timpul liber și este plătit în cuantum de 75% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

Pentru unele afecțiuni speciale, perioada de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă poate fi prelungită cu 6-12 luni și este plătită 100% dacă este vorba de boli precum:

• Tuberculoza pulmonară și unele boli cardiovasculare – concediul medical poate fi de cel mult un an, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară – se poate acorda concediu medical de 18 luni, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza meningeală, urogenitală și peritoneală, SIDA, neoplazii – de cele mai multe ori, concediul medical este de un an, însă poate ajunge și până la 18 luni.

Potrivit articolului nr. 12 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2020, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este suportat de angajator, din prima până în a cincea zi de incapacitate temporară de muncă.

Începând cu a șasea zi, concediul medical este suportat de la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, până la încetarea incapacității de muncă,

După a 91-a zi de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, concediul poate fi prelungit până la 183 de zile, doar cu aprobarea medicului desemnat de Asigurările Sociale.

Dacă te întrebi ce se întâmplă dacă depășești zilele aferente concediului medical, ei bine, conform procedurilor stabilite de Casa Națională de Pensii Publice, concediul medical de 183 de zile poate fi prelungit cu maximum 90 de zile. Așadar, numărul maxim de zile pentru concediul medical ar fi de 273 de zile, ulterior făcându-se propuneri pentru pensionare de invaliditate.

Pentru pensionare în caz de boală, trebuie avut în vedere că evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se efectuează până la data împlinirii vârstei standard de pensionare, conform expertizei medicale specializate. Astfel, numărul de zile de concediu medical pentru pensionare pe caz de boală se calculează în baza evaluărilor medicale, respectând natura afecțiunii.

Concediu medical determinat de un accident de muncă

Concediul medical cauzat de un accident de munca se acordă atunci când angajatul a suferit un accident ca urmare a condițiilor de muncă. Poate avea o durată de maximum 180 de zile, în decursul unui an.

Concediul medical de acest tip este plătit cu 80% din media veniturilor salariului brut realizat în ultimele șase luni anterioare accidentului de muncă, sau cu 100%, dacă privește urgențe chirurgicale.

Indemnizația se acordă doar la propunerea medicului curant, cu aprobarea medicului din partea Asigurărilor Sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.

Concediu medical pentru risc maternal

Concediul medical pentru risc maternal se acordă angajatelor însărcinate care lucrează cu substanțe toxice, în condiții de lucru care pot afecta dezvoltarea fătului.

Acest concediu medical este acordat de către medicul de familie sau de medicul specialist, pe o perioadă de maximum 120 de zile, într-o singură etapă sau în mai multe. Se plătește cu 75% din media salariilor medii brute din ultimele șase luni.

Concediu medical pentru sarcină şi lăuzie

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se acordă pe o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. În general, concediul de sarcină are o durată maximă de 63 de zile, înainte de naștere, iar concediul de lăuzie, 63 de zile după naștere, durata minimă fiind de 42 de zile calendaristice.

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se plătește cu 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni din ultimele 12 luni de cotizare.

Femeile gravide care au handicap pot beneficia de concediu de maternitate începând cu luna a șasea de sarcină.

Este bine de știut că nu se poate pune egal între concediul medical de sarcină și lăuzie și concediul de creștere a copilului, numit concediu de maternitate, care este format din concediul prenatal și concediul postnatal.

👉Descoperă mai multe despre concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului: cât durează și ce sumă de bani poți primi.

Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav

De concediul medical pentru ingrijirea copilului bolnav pot beneficia ambii părinți, dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de minimum șase luni în ultimele 12 luni de activitate profesională. Concediul medical pentru copilul bolnav are o durată de maximum 45 de zile calendaristice.

Dacă minorul a fost diagnosticat cu o boală infecto-contagioasă, este imobilizat sau supus unei intervenții chirurgicale, concediul pentru îngrijirea copilului poate fi prelungit până la 90 de zile, însă, pentru aceasta, este nevoie de recomandarea medicului specialist. Așadar, dacă te întrebi câte zile de concediu medical poate da medicul specialist, ai aici răspunsul.

Totodată, se poate solicita concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav doar dacă acesta are mai puțin de 12 ani. Vârsta crește la 18 ani, în cazul copiilor cu afecțiuni grave sau handicap.

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav se aplică inclusiv în cazul asiguraților care au copii adoptați, pentru care au calitatea de tutore, sau în cazul minorilor în plasament. Se plătește o indemnizație în valoare de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din ultimul an de cotizare.

Concediu medical pentru carantină

Concediul de carantină se aplică în cazul persoanelor care se deplasează în interes personal într-o zonă în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen. La întoarcerea în țară, aceste persoane intră în concediu de carantină, care va fi suportat cu o indemnizație plătită de FNUASS, în primele cinci zile de concediu medical covid sau cauzat de alt virus.

Această formă de concediu medical a fost instituită pentru a preveni și limita răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Concediul de carantină este stabilit de către Direcția de Sănătate Publică, iar pe baza certificatului eliberat de această instituție, medicul de familie va elibera certificatul de concediu medical pentru carantină. Completarea acestui certificat medical se realizează folosindu-se codul de indemnizație „07” (carantină) și codul de diagnostic „994” (persoane susceptibile de a fi contaminate cu boli transmisibile).

De asemenea, concediul pentru carantină nu reduce din numărul zilelor de concediu medical la care are dreptul un salariat.

Durata maximă a concediului medical

Durata unui concediu medical acordat salariaților depinde de tipul de concediu. Dacă te întrebi câte zile de concediu medical poate acorda medicul de familie, ei bine, potrivit legii, medicul de familie poate acorda un certificat de concediu medical pe o durată de maximum 14 zile, în una sau mai multe etape. 

Cele două săptămâni de concediu medical acordat de medicul de familie pot fi prelungite de 2 ori, până la cel mult 90 de zile, însă doar la recomandarea medicului specialist.

După cele 90 de zile, concediul medical mai poate fi prelungit până la cel mult 180 de zile într-un an, cu avizul medicului de la Asigurările Sociale (în cazul concediului medical determinat de un accident de muncă).

Există cazuri excepționale, în care concediul medical poate ajunge până la un an sau chiar mai mult. În această categorie intră bolnavii de tuberculoză, SIDA și alte boli grave. Bolnavii cu tuberculoză pulmonară operată sau osteoartrită pot avea un concediu medical de până la 18 luni în 2 ani.

Modul de calcul al indemnizației pentru concediu medical

Numărul de zile de recuperare și valoarea indemnizației depind de problema pentru care se acordă concediul medical. Însă, dacă te întrebi cum se calculează concediul medical, ca regulă generală, calculul concediului medical pornește de la baza de calcul lunară, care nu trebuie să fie mai mare de 12 salarii minime brute pe țară.

Media zilnică se calculează împărțind baza ultimelor 6 luni la numărul zilelor de stagiu din ultimele 6 luni. Mai apoi, valoarea indemnizației se calculează prin înmulțirea numărului de zile de concediu medical cu media zilnică și cu procentul de acordare.

Coduri concedii medicale plătite și procentul de acordare pentru aceste coduri medicale

Iată lista cu coduri concedii medicale plătite și procentul indemnizației care se acordă pentru fiecare dintre aceste coduri medicale:

• 01 – boală obișnuită – se plătește 75% din venitul brut obținut. Pentru acest cod de indemnizație concediu medical, valoarea indemnizației se calculează prin următoarea formulă: suma salariilor brute în ultimele șase luni / suma zilelor de stagiu din ultimele șase luni x 0,75 x numărul de zile de concediu medical;
• 02 – accident în timpul deplasării la și de la locul de muncă spre casă – 80-100% din venitul brut lunar, în funcție de gravitate;
• 03 – accident de muncă – 80-100% din venitul brut obținut;
• 04 – boală profesională – 80-100% din venitul brut obținut;
• 05 – boală infecto-contagioasă din grupa A – 100% din venitul brut obținut;
• 06 – urgență medico-chirurgicală – 100% din venitul brut obținut;
• 07 – carantină - 100% din venitul brut obținut;
• 08 – sarcină și lăuzie – 85% din venitul brut obținut;
• 09 – îngrijirea copilului bolnav, până la vârsta de șapte ani, sau a copilului cu handicap sau boli grave, până la 18 ani – 85% din venitul brut;
• 10 – reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru – 25% din venitul brut obținut;
• 11 – trecerea temporară la altă muncă – 25% din venitul brut obținut;
• 12 – tuberculoză – 100% din venitul brut obținut;
• 13 – unele boli cardiovasculare – 75% din venitul brut obținut;
• 14 – neoplazii sau SIDA – 100% din venitul brut obținut;
• 15 – risc maternal – 75% din venitul brut obținut.

Dacă îți dorești un calcul pentru indemnizația aferentă concediului medical cât mai ușor și rapid, atunci poți să apelezi la un calculator concediu medical online / calculator indemnizație.
 

Stagiul de cotizare în cazul concediului medical

Stagiul minim de cotizare, pentru ca un salariat să beneficieze de concediu medical, este de șase luni din ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, conform articolelor nr. 2 și 7 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Articolul nr. 8 din același act normativ prevede că stagiul de cotizare este format prin însumarea mai multor perioade, printre care:

• Perioada în care s-au plătit contribuțiile asiguratorii pentru muncă;
• Perioada în care angajatorul sau asiguratul a achitat contribuțiile de concediu, dar și contribuțiile la fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor de șomaj.

Sunt considerate asimilate stagiului de cotizare următoarele perioade:

• Perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate;
• Perioadele în care asiguratul a urmat cursuri de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, fiind condiționate de absolvirea cu examen de licență sau de diplomă, organizat în prima sesiune;
• Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu de acomodare, conform Legii nr. 273/2004 privind procedura de adopție cu modificările ulterioare.

Concediu medical fără stagiu de cotizare

 Nu este necesar stagiul de cotizare în următoarele cazuri:

• Concediu de risc maternal;
• Concediu medical urgențe medico-chirurgicale;
• Concediu medical pentru tuberculoză, SIDA, neoplazii, boli infecto-contagioase din grupa A.

Cine plătește concediul medical

Dacă te întrebi cine plătește concediul medical, angajatorul sau statul, ei bine, plata concediului medical este efectuată astfel:

• Indemnizația de risc maternal, indemnizația de maternitate și cea pentru îngrijirea copilului bolnav sunt suportate integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
• Celelalte forme de concedii medicale sunt suportate de angajator. Angajatorul este obligat să plătească concediul medical în primele 5 zile calendaristice, plata celorlalte zile căzând în sarcina Casei de Sănătate sau a FNUASS. Mai mult, FNUASS plătește indemnizația în totalitate dacă firma își încetează activitatea atunci când angajatul este în concediu medical. Pe de altă parte, limita maximă a indemnizației este de 12 salarii minime brute pe țară, indiferent de valoarea salariului.

Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical

Ca angajator, primul pas constă în primirea notificării din partea angajatului care dorește să obțină concediu medical, precum și motivarea sa.

Mai apoi, va trebui să se completeze o adeverință de plătitor (cu excepția cazurilor de boli infecto-contagioase din grupa A sau a urgențelor medico-chirurgicale), care poate fi descărcată de pe site-ul CNAS, care să demonstreze calitatea de asigurat a salariatului și numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 sau 24 de luni, după caz.

Pe baza acestei adeverințe și a diagnosticului, medicul va elibera certificatul de concediu medical. Documentul poate fi eliberat de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu sau orice alt medic specialist care a încheiat o convenție cu o Casă de Sănătate și are drept de practică.

De regulă, certificatul de concediu medical se eliberează în aceeași zi în care are loc consultația medicală. Certificatul poate fi eliberat la o dată ulterioară, în următoarele cazuri: sarcină și lăuzie, internarea în spital, punerea sau scoaterea ghipsului, îmbolnăvirea în străinătate, carantină.

În cazul în care este nevoie de prelungirea certificatului de concediu medical, sunt necesare următoarele documente:

• Adeverința de salariat în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni;
• Copie după certificatul de concediu medical inițial;
• Bilet de trimitere de la medicul de familie.

Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical

Tichetele de masă și voucherele de vacanță, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024, se includ în baza lunară de calcul al CASS cu un procent de 10%.

Totuși, atunci când un salariat este în concediu medical, angajatorul nu este obligat de lege să ofere tichete de masă sau alte avantaje extrasalariale, cum ar fi voucherele de vacanță.

Mai mult, indiferent dacă indemnizația este plătită de angajator sau de FNUASS, salariații nu se pot bucura de beneficii extrasalariale pe durata concediului medical, indiferent de natura sa. Acestea se acordă doar pentru zilele în care angajații lucrează efectiv.

👉De la 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut la 40 de lei. Dacă firma pentru care lucrezi nu vă acordă încă acest beneficiu ție și colegilor tăi și dorești să o recomanzi pentru o colaborare cu Edenred, completeaza formularul și poți câștiga premii de până la 450 RON!

Întrebări și răspunsuri cu privire la concediul medical

Deoarece concediul medical este un subiect complex, deseori există întrebări și aspecte mai puțin cunoscute care necesită clarificare. Iată câteva dintre cele mai importante care să te ajute, pe lângă informațiile prezentate pe parcursul acestui articol:

1. Concediul medical se pune la vechime în muncă?

Nu, concediul medical nu se pune la vechime în muncă. Această noțiune reglementată în Codul Muncii reprezintă perioada de timp în care un angajat a prestat o anumită muncă, în baza unui CIM.

2. Câte zile de concediu medical ai pe an?

Dacă ne referim la concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă, atunci indemnizația se acordă pe cel mult 183 de zile în interval de un an, cu posibilitatea de prelungire concediu medical cu cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPP,  împreună cu CNAS.

3. Cât se plătește concediul medical?

Concediul medical se plătește în funcție de diferite boli. Fiecare dintre acestea au atribuite coduri medicale și procente pe baza cărora se calculează indemnizația.

4. Se poate să am concediu medical fără stagiu de cotizare?

Da, poți să ai concediu medical fără stagiu de cotizare sau concediu medical după o lună de la angajare în caz de urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii, SIDA, carantină și risc maternal.

5. De la cine pot cere o eliberare concediu medical?

Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de medicul primar, medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu de specialitate sau spital sau de către orice alt medic care a încheiat o convenție în acest sens cu o Casă de Sănătate și are autorizație de liberă practică.

6. Pot să beneficiez de concediu retroactiv?

Certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care se acordă consultația medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical. Totuși, în situația imposibilității prezentării asiguratului la medic se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de concediu medical „inițial”.

7. Pot să beneficiez de concediu medical pentru depresie?

Da, există posibilitatea de a beneficia de concediu medical pentru depresie, cu cod boală înscris pe certificat: 321 - episod depresiv.

8. De la câte săptămâni se poate lua concediu de risc maternal?

Nu există un număr de săptămâni stabilit în care să îți poți lua concediu de risc maternal. De aceea, o poți face chiar din momentul confirmării sarcinii, dacă activitatea pe care o desfășori prezintă riscuri pentru sănătatea ta sau a copilului.

9. Ce acte sunt necesare pentru prelungirea concediului medical?

Pentru prelungirea concediului medical, ai nevoie de adeverința de salariat, în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni, copie după certificatul de concediu medical inițial și de bilet de trimitere de la medicul de familie.

Concediul medical reprezintă o perioadă în care productivitatea firmei poate scădea. Însă oferirea de concediu medical încă de la primele semne ale bolii asigură recuperarea rapidă și revenirea într-un timp cât mai scurt la locul de muncă. Din acest punct de vedere, se poate spune că angajatorii investesc în bunăstarea angajaților și în menținerea unei productivități ridicate pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock