employee wellbeing

Resursa umană este una dintre cele mai importante resurse ale unei organizații. Gestionarea eficientă a resurselor umane din cadrul unei companii contribuie cu succes la atingerea obiectivelor organizaționale și la creșterea durabilă a unei afaceri pe termen lung.

Află din articolul de mai jos ce reprezintă managementul resurselor umane, care este rolul unui specialist de resurse umane și care este importanța managementului resurselor umane într-o organizație.

Ce este managementul resurselor umane

Managementul resurselor umane reprezintă o serie de activități și practici adresate factorului uman din interiorul unei organizații, cu scopul de a asigura, reține și dezvolta resursa umană a companiei. În conformitate cu semnificația termenului de resurse umane, angajații unei companii trebuie priviți drept investiție pe termen lung pentru asigurarea succesului unei organizații.

Prin urmare, managementul resurselor umane include atât recrutarea și selecția angajaților, cât și dezvoltarea, evaluarea și recompensarea acestora. Angajatul responsabil de resurse umane stabilește condițiile de muncă, proiectând și analizând posturile din cadrul organizației, și se asigură de protejarea sănătății și a securității în muncă.

Departamentul de HR menține contactul permanent cu angajații și cu sindicatele, asigurând informarea corectă a acestora și intervine în prevenirea sau în soluționarea eventualelor conflicte de muncă. Managementul resurselor umane implică un cumul de activități, având un rol strategic în gestionarea unei organizații.

În fapt, scopul unui departament de resurse umane este acela de a atrage și de a reține forța de muncă în companie, dar și de a spori eficacitatea personalului, prin activități de resurse umane menite să motiveze salariații.

Importanța managementului resurselor umane

Odată stabilit faptul că resursele umane ale unei firme reprezintă o componentă strategică pentru organizație, este de la sine înțeles că investiția într-un management al resurselor umane eficient va fi necesară pentru succesul întreprinderii pe termen lung.

O gestionare eficientă a forței de muncă mărește productivitatea angajaților și implicarea acestora în obiectivele organizaționale generale. Investiția în dezvoltarea personalului, prin programe de formare și perfecționare, și recompensarea echitabilă a angajaților va determina reducerea absenteismului și a fluctuației de personal.

Inițiați, instruiți, motivați și recompensați corespunzător, angajații vor fi determinați să colaboreze pentru a-și duce la îndeplinire obiectivele și pentru a atinge performanțe înalte la nivel organizațional.

Un management eficient al resurselor umane consolidează brandul de angajator și poziționează compania printre angajatorii de top de pe piață. Dintr-o perspectivă strategică, valorificarea resursei umane din cadrul unei organizații reprezintă o investiție pe termen lung, ale cărei rezultate devin evidente în timp.

👉 Dacă îți dorești să investești în consolidarea brandului de angajator, citește despre Brandul de Angajator: ce este si cum se construieste.

Rolul departamentului de resurse umane

Atribuțiile departamentului de resurse umane sunt multiple și se axează pe identificarea și coordonarea factorului uman dintr-o organizație. În general, funcțiile managementului resurselor umane cuprind activități legate de planificarea, proiectarea și ocuparea posturilor, dezvoltarea, motivarea și retenția salariaților și administrarea personalului dintr-o companie.

Departamentul de resurse umane are un rol esențial în cadrul unei organizații, gestionând una dintre principalele resurse strategice ale firmei. Fără intervenția specialiștilor de resurse umane în asigurarea și retenția personalului din firmă, eforturile companiilor de a evolua ar fi în zadar.

În funcție de dimensiunea organizațiilor, gestiunea resurselor umane poate să cadă în responsabilitatea unui departament, format dintr-o serie de specialiști responsabili de dezvoltarea resurselor umane, sau a unui manager HR. Aceștia lucrează în strânsă legătură cu departamentul administrativ al unei firme și ar trebui să se implice deopotrivă în formularea strategiilor organizaționale alături de echipa de management.

👉 Ca specialist în resurse umane, este important să încurajezi angajații să obțină performanța atât individual, cât și în echipă. Articolul Munca in echipa - avantaje si sfaturi utile ți-ar putea fi de folos pentru a înțelege care sunt regulile de lucru în echipă, dar și care sunt responsabilitățile unui manager.

Responsabilitățile unui manager de resurse umane

În cadrul organizației, un manager de resurse umane este responsabil de:

Recrutarea și selecția candidaților

Recrutarea și selecția candidaților este procesul prin care specialistul HR identifică și atrage în organizație o serie de candidați ale căror abilități și aptitudini se potrivesc cu cerințele postului. Recrutarea poate avea loc din surse interne, provenite din cadrul organizației, sau din surse externe, în funcție de specificul postului vacant și de nevoile companiei.

Etapa de recrutare cuprinde publicarea și promovarea anunțului de recrutare, care trebuie să prezinte informații detaliate despre organizația angajatoare, postul vacant, profilul candidatului ideal, cu abilitățile și cunoștințele necesare pentru a ocupa postul, avantaje și beneficii oferite de către angajator, dar și formalitățile de contact, pentru a ghida candidatul în procesul de aplicare.

👉 Pentru a atrage un număr cât mai mare de candidați, este recomandabil să incluzi în anunțul de recrutare gama de beneficii extrasalariale pe care ai decis să le oferi angajaților tăi. Cardul de tichete de masa Edenred, de pildă, se află pe primul loc în rândul beneficiilor preferate de către angajați, oferind posibilitatea achiziționării unui prânz diversificat, acasă sau la birou, într-o rețea variată de comercianți parteneri.

Selecția candidaților are în vedere alegerea candidaților potriviți pentru posturile vacante din organizație și este un proces compus din evaluarea și selectarea CV-urilor depuse, interviul, testarea, verificarea referințelor, examenul medical și oferta de angajare.

Recrutarea și selecția trebuie să aibă un caracter continuu, care permite menținerea unui contact permanent cu piața forței de muncă și crearea unei rețele vaste de potențiali candidați, potriviți cu nevoile organizației.

Dezvoltarea, motivarea și recompensarea resurselor umane

Dezvoltarea resurselor umane se axează pe facilitarea instruirii permanente a angajaților, de la training-urile inițiale, desfășurate imediat după angajare, până la programele și cursurile de specializare, menite să contribuie la îmbunătățirea abilităților sau la dobândirea unor noi aptitudini.

Programele care susțin resursele umane și dezvoltarea continuă a acestora sunt printre cele mai apreciate beneficii în rândul tinerilor angajați. În plus, acestea reprezintă o investiție importantă nu doar pentru salariați, ci și pentru angajatori, având ca urmare creșterea performanței în muncă și evoluția organizației în ansamblu.

Motivarea resursei umane are la bază o plajă largă de tehnici și factori motivatori, care trebuie selectați în funcție de nevoile salariaților. Pe de o parte, constituie factori motivatori inclusiv climatul organizațional, stabilirea unor obiective clare sau o bună comunicare în interiorul organizației. Pe de altă parte, beneficiile extrasalariale pe care angajatorii le acordă devin factori motivatori importanți.

👉 Pentru a crește productivitatea angajaților, poți lua în considerare beneficii care să le susțină dezvoltarea personală și profesională. Cardul cultural Edenred oferă acces la o gamă variată de servicii culturale, precum abonamente sau bilete la spectacole, festivaluri, muzee, cursuri de limbi străine, muzică, teatru, dans și multe alte activități recreative şi distractive cu caracter cultural.

Nu în ultimul rând, recompensarea angajaților este o acțiune extrem de importantă în domeniul resurselor umane, influențând în mod direct eficiența acestora și atitudinea lor față de muncă. Sistemul de recompensare cuprinde atât recompensele financiare, referitoare la bonusuri, stimulente, asigurări de sănătate sau prime pentru concedii, cât și recompensele non-financiare, constând în facilități de dezvoltare profesională, recunoaștere în muncă sau oportunități de promovare.

Astfel de recompense nu sunt obligatorii, iar acordarea acestora depinde de politica de resurse umane a organizației. Totuși, pentru a-și păstra competitivitatea pe piață și pentru a-și crea un brand de angajator puternic, companiile trebuie să-și adapteze sistemul de motivare și recompensare în acord cu cerințele salariaților.

Obiectivele de resurse umane trebuie să ia în considerare faptul că salariații motivați corespunzător și recompensați pentru munca depusă vor fi mult mai dispuși să-și păstreze locul de muncă pe o perioadă îndelungată și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor organizaționale. Pentru un director de resurse umane, retenția salariaților și fidelizarea acestora sunt două dintre cele mai importante deziderate în gestionarea resurselor umane.

Evaluarea performanțelor profesionale

Evaluarea performanțelor în muncă are în vedere analiza și aprecierea gradului în care un angajat și-a îndeplinit sarcinile și responsabilitățile prevăzute de postul pe care îl ocupă, în raport cu un standard stabilit inițial.

Pentru o evaluare corectă și utilă, este preferabilă utilizarea unui sistem formal de evaluare. În general, evaluarea performanțelor se realizează de către superiorul ierarhic direct al celui evaluat, dar și de către colegii acestuia sau de către subordonații persoanei evaluate, dacă aceasta ocupă o funcție de conducere.

Odată cu implementarea unui sistem de evaluare, este important ca în interiorul organizației să se încurajeze utilizarea feedback-ului bidirecțional, care poate să contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea resurselor umane.

Administrarea resurselor umane și salarizare

În sarcina responsabililor de resurse umane intră și activitățile de administrare de personal, cu întocmirea dosarelor de personal, a documentației pentru angajare, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă sau eliberarea adeverințelor la cererea salariaților.

În plus, în organizarea resurselor umane, specialiștii trebuie să se ocupe de salarizare, întocmind statele de plată, declarațiile lunare cu privire la contribuțiile obligatorii la stat, concedii medicale și altele.

Cum te pregătești pentru ocuparea unui post de resurse umane

Ocuparea unui post de resurse umane implică o serie de cunoștințe teoretice, dar și o varietate de aptitudini practice, care să permită specialistului HR să lucreze în mod direct cu ceilalți salariați.

Câteva cerințe ale unui specialist de resurse umane, care îl transformă într-un adevărat profesionist, sunt comunicarea clară și relaționarea facilă cu ceilalți, ascultarea activă, un management eficient al timpului, abilități de analiză și interpretare, evaluare corectă și obiectivă, flexibilitate și adaptabilitate la schimbare.

Un curs de resurse umane acreditat poate fi o alegere optimă pentru a însuși o serie de cunoștințe esențiale în domeniu. Totodată, în funcție de organigrama de resurse umane și de dimensiunea companiei pentru care activează, specialiștii HR pot desfășura toate activitățile specifice domeniului sau se pot specializa pe o anumită nișă, ocupându-se, de pildă, de recrutare și selecție, motivare și recompensare sau salarizare.

Totuși, este important ca orice specialist să știe cu ce se ocupă resursele umane în ansamblu și să cunoască toate operațiunile specifice, pentru a îndeplini cu ușurință orice activitate relaționată cu administrarea de personal.

Managementul resurselor umane este o activitate complexă și definitorie pentru succesul unei organizații. Gestionați eficient, motivați și recompensați corespunzător, angajații contribuie într-o extrem de mare măsură la evoluția companiei. De altfel, resursa umană, ca resursă vitală în interiorul unei organizații, are capacitatea de a face lucrurile să înainteze într-o manieră unică. În acest scop, organizațiile au nevoie de specialiști HR pregătiți, care înțeleg ce înseamnă resursele umane și care este rezultatul gestionării lor eficiente.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock.

 Cu toții căutăm echilibrul în viață, indiferent de cât de mult ne dorim succesul, o viață mai bună sau să excelăm într-un anumit domeniu. Cum aceste lucruri sunt de așteptat atât pentru viața profesională, cât și pentru cea personală, riscăm apariția unor conflicte. Același lucru este valabil și în cazul angajaților.

Pe de-o parte, ei își doresc să exceleze la locul de muncă, iar pe de altă parte, să aibă suficient timp pentru viața personală. Unele probleme la locul de muncă pot afecta viața personală, iar problemele de acasă sunt aduse, de multe ori, la birou. Când se întâmplă acest lucru, apar stresul și lipsa de productivitate.

În continuare poți citi mai multe despre ce presupune exact echilibrul dintre job și viața personală, de ce este importantă existența sa, ce beneficii aduce companiei, precum și ce măsuri poți lua tu, ca angajator, ca să susții acest echilibru.

• Ce este echilibrul dintre job și viața personală
• De ce este nevoie de echilibru în viață
• Ce avantaje oferă echilibrul viață personală-job pentru angajator
• Ce măsuri poți lua pentru a susține echilibrul job-viață personală

Ce este echilibrul dintre job și viața personală

Ideea de „work-life balance” poate însemna lucruri diferite pentru persoane diferite. În general,  implică dorința de a rezolva conflictul care apare din dorința unei persoane de a avea o carieră și de a nu renunța la viața personală pentru acest lucru. Aici, viața personală poate însemna familie, prieteni și timp liber pentru pasiuni și hobby-uri.

Importanța echilibrului în viața noastră ține și de priorități. De exemplu, o persoană de 25 de ani va avea alte priorități decât una de 35 de ani, chiar dacă lucrează la aceeași companie, eventual în același domeniu.

Mulți tineri aflați la început de drum depun eforturi semnificative pentru a-și construi o carieră stabilă, lăsând pe plan secundar viața personală. De cealaltă parte, persoanele de peste 35 de ani vor dori să se concentreze mai mult pe viața personală și pasiuni, care poate nu au fost prezente în alte etape ale vieții.

Dacă la 20-28 de ani angajații pot sta peste program sau își iau de lucru și acasă, după această vârstă probabil vor avea în plan să ia copilul de la grădiniță sau să petreacă o seară liniștită alături de partener/parteneră. Un bun angajator trebuie să țină cont de aceste lucruri pentru a crea un mediu propice atingerii obiectivelor.

De ce este nevoie de echilibru în viață

Dacă în trecut șefii dădeau ordine și angajații ascultau, astăzi relația este una mai sănătoasă, chiar de colaborare. Managerii stabilesc planuri de lucru, angajații intervin să completeze sau să adauge anumite aspecte și se ajunge la un consens.

În zilele noastre, dorința a se face remarcați îi face pe mulți angajați să lucreze mult prea mult, frecvent în detrimentul propriei sănătăți, a puterii de concentrare și a productivității. Drept urmare, apare stresul, iar acesta poate ajunge să controleze întreaga viață a angajatului. Mai jos sunt câteva posibile efecte ale existenței unui dezechilibru între viața personală și cea profesională:

• Extenuarea – o persoană care lucrează mult prea mult ajunge să fie atât de obosită, încât nu mai este capabilă de nimic, nici la birou și nici acasă. Ca angajator, poate că observi lipsa de interes și dificultățile care apar în realizarea sarcinilor zilnice. Un bun lider își ajută angajații să găsească un echilibru între muncă și viața personală;
• Stresul – dacă angajații nu ajung la un echilibru, riscă apariția și acumularea stresului. Pe termen lung, poate apărea sindromul burnout (sindromul epuizării profesionale) care necesită tratament de lungă durată pentru recuperare.

Ce avantaje oferă echilibrul viață personală - job pentru angajator

Menținerea unui echilibru între viața profesională și personală aduce numeroase beneficii, atât pentru angajați, cât și pentru angajator.

Angajații fericiți care nu resimt presiune în mod constant și nu își desfășoară activitatea în stres sunt mai productivi.

Mai mult, dacă cineva pleacă din companie din cauza suprasolicitării, apar noi costuri pentru recrutarea și acomodarea unui nou angajat. Acordarea de timp liber sau modificarea programului de lucru costă, prin comparație, mult mai puțin.

Dacă un angajat este îngrijorat la muncă pentru viața de acasă și acasă pentru locul de muncă, acest lucru duce la scăderea performanței. Angajații care sunt în armonie sunt mai motivați să își atingă obiectivele atât acasă, cât și la locul de muncă. Această implicare se traduce prin rezultate mai bune.

Ce măsuri poți lua pentru a susține echilibrul job - viață personală

Alegerile profesionale sunt influențate de evenimentele din viața personală, iar angajatorii ar trebui să țină cont de acest lucru și să creeze un mediu prielnic pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a sarcinilor zilnice. Mai jos sunt câteva măsuri pe care le poți lua.

Oferă angajaților beneficii extrasalariale

Beneficiile extrasalariale le oferă angajaților motive în plus pentru a lucra la firma ta. Mai jos sunt câteva posibile beneficii extrasalariale care îi ajută pe angajați să se deconecteze de muncă și să reducă stresul:

• Cursuri de fitness, dans sau meditație;
• Discounturi la servicii de curățătorie;
• Masaj la birou;
• O zi pe săptămână cu animalul de companie la birou;
• Bilete la teatru, concert sau muzeu;
• Zile libere în plus;
• Timp liber pentru voluntariat.

Astfel de avantaje vor ajuta angajații să fie mai relaxați, mai productivi și mai fericiți. Pentru ei compania se va transforma din locul în care vin pentru a munci în locul în care angajatorului le pasă de nevoilor lor, chiar și în afara orelor de lucru. 

Oferă program de lucru flexibil

Majoritatea chestionarelor realizate printre angajați arată o preferință ridicată pentru programul de muncă flexibil – peste 80% dintre angajați își doresc ca angajatorii să aibă încredere în ei că își fac treaba bine, chiar dacă nu lucrează la ore standard.

Angajații îi prețuiesc pe acei angajatori care au încredere în ei. Mai mult, se simt, la rândul lor, prețuiți dacă firma le oferă un program de lucru suficient de flexibil pentru a putea consulta un doctor sau pentru a rezolva o altă sarcină personală.

Dacă ai oferit un program flexibil sau hibrid în timpul pandemiei, folosește-te de rezultate obținute (care au fost orele cele mai productive? când ai fixat ședințele etc), analizează ce a mers bine și ce a mers mai puțin bine și ajusteză cele necesare pentru ca revenirea la noua normalitate să fie acceptată mai ușor de angajați.

Răsplătește rezultatele excepționale

Oferirea de premii angajaților care obțin rezultate excepționale contribuie la perpetuarea realizărilor și îmbunătățește performanța la locul de muncă.

Angajații care simt că rezultatele le sunt recunoscute și prețuite vor fi dispuși să aibă mai multă încredere în ei înșiși și să depună mai multe eforturi pe viitor. Această răsplată poate lua forma unor sume de bani, aprecierea în fața colegilor sau un prânz la restaurant în cinstea reușitelor sale.

Încurajează pauzele

Încurajează angajații să ia pauze mai dese, să iasă afară la plimbări scurte sau să lucreze în alte zone ale biroului. Poți chiar amenaja zone de relaxare pentru ca ei să poată discuta despre alte lucruri decât munca.

Mai mult, poți încuraja angajații să folosească Ticket Restaurant card pentru a lua prânzul împreună. 

Este esențial să stabilești că pauzele ar trebui folosite ca atare și că nu este obligatoriu să răspunzi la telefon sau email în afara unui anumit program stabilit de comun acord.

De asemenea, este indicat să încurajezi exerciții fizice simple, mutarea privirii de pe ecranul computerul la fiecare 30 de minute, ridicarea la birou la fiecare două ore, eventual și o plimbare scurtă în timpul programului, indiferent de locul din care angajatul îşi desfăşoară activitatea.

Dacă îți ajuți angajații să obțină echilibru între viața personală și job, te vei bucura de o productivitate mai mare, precum și de angajați fericiți. De fapt, dacă îi ajuți pe angajați să fie fericiți, toată lumea are de câștigat.

Sursa foto: Shutterstock

Epoca modernă a adus, din cauza presiunii pe care o impun competitivitatea la locul de muncă și viteza cu care trebuie să facem față schimbărilor, o serie de afecțiuni „moderne”, cum este și sindromul burnout. Acesta afectează persoanele expuse la stres profesional de lungă durată și se manifestă prin scăderea performanțelor la locul de muncă, dar mai ales prin scăderea calității vieții persoanei respective. Sunt afectate persoane din toate categoriile profesionale, așadar, afecțiunea poate apărea la angajații din orice domeniu de activitate.

●     Ce este burnout

●     Sindromul burnout - simptome

●     Burnout sau epuizare prin muncă

●     Fazele epuizării profesionale includ numeroși factori

●     Sindromul burnout la medici

●     Sindromul burnout - tratament

●     Recuperare burnout: câteva recomandări

Ce este burnout

Burnout înseamnă sindromul arderii complete, suprasolicitare profesională sau sindromul oboselii cronice. Persoanele care suferă de burnout simt o acumulare constantă a stresului, se simt copleșite de presiunea de a răspunde cerințelor profesionale și simt că au pierdut interesul și motivația care stăteau cândva la baza activității lor profesionale.

Sunt tot mai mulți oameni care se simt ca și cum li s-ar fi terminat bateriile, sunt copleșiți de responsabilitate și au de multe ori chiar dificultăți în a se ridica dimineața din pat. De aceea, printre cuvintele cel mai des căutate în mediul online se numără: burnout dex, burnout wikipedia, burnout definiție. Ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie să afle informații relevante despre ceea ce li se întâmplă, dar mai ales despre ceea ce trebuie să facă pentru a depăși cu bine situația dificilă în care se află.

Deci, ce este burnout? Sindromul burnout este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mintală, fizică și emoțională, care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Cauzele și manifestările complexe ale sindromului burnout fac ca acesta să nu fie ușor de tratat, fiind nevoie de intervenții psihoteraputice sub îndrumarea unui medic specialist.

Herbert Freudenberger este cel care a vorbit despre sindromul burnout pentru prima dată, în cartea pe care a scris-o în anul 1974, denumită „Burnout: The High Cost of High Achievement”. De aceea, sindromul burnout mai este cunoscut și sub numele de „sindromul herbert”.

Sindromul burnout - simptome

Există câteva simptome pentru sindromul burnout, care ar trebui să te îngrijoreze. Iată care sunt acestea:

●     oboseală cronică;

●     nivel de energie scăzut;

●     productivitate scăzută;

●     reducerea performanțelor profesionale;

●     lipsa de interes pentru activități;

●     insomnie sau somn neodihnitor.

 Pentru sindromul burnout, simptome mai sunt:

●     lipsa de speranță;

●     senzația de depersonalizare (detașare față de propria persoană);

●     senzația constantă de neajutorare și frustrare;

●     senzația că nu mai poți face nimic pentru remedierea situației.

Burnout sau epuizare prin muncă

Senzația de epuizare, caracteristică pentru sindromul burnout, apare de cele mai multe ori la persoanele care au de îndeplinit sarcini dificile, cu termene limită nerealiste, care fac multitasking și care nu comunică eficient la locul de muncă. Acestora li se adaugă numeroase ore suplimentare și nerecunoașterea meritelor și reușitelor profesionale.

Sindromul burnout se dezvoltă preponderent la locul de muncă, dar consecințele influențează puternic viața personală și a întregii familii.

Fazele epuizării profesionale includ numeroși factori

Starea de oboseală cronică și de epuizare care apare în sindromul burnout este determinată de o combinație de factori, fie că este vorba despre cauze legate de locul de muncă, de stilul de muncă sau chiar de trăsături de personalitate. Există mai multe etape prin care trece o persoană până ajunge la epuizare, fie fizică, fie psihică.

Primul stadiu al epuizării profesionale este neglijarea nevoilor personale combinată cu negarea problemelor și schimbarea comportamentului. Fazele epuizării profesionale includ apoi apariția situațiilor conflictuale fie la birou, fie acasă, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior și apariția stărilor depresive.

Nevrotismul și conștiinciozitatea excesivă reprezintă trăsături de personalitate care pot favoriza în mod direct apariția sindromului burnout. Mediul ostil de la birou nu reprezintă întotdeauna factorul care determină, în mod absolut și solitar, declanșarea a ceea ce numim sindromul burnout. Acesta este favorizat și de inabilitatea persoanei respective de a face față condițiilor de la locul de muncă.

Sindromul burnout la medici  

În perioada actuală, din cauza pandemiei, conform studiilor recente, s-a ajuns la concluzia că sindromul burnout la medici este mult mai răspândit decât în cazul altor categorii profesionale. Expunerea acestora la ore suplimentare de muncă, stresul gestionării unor situații de viață și de moarte, pierderea pacienților într-un ritm accelerat și supraîncărcarea secțiilor de terapie intensivă au determinat apariția consecințelor profesionale și personale asupra medicilor, creșterea fluctuației profesionale a acestora, afectarea relațiilor personale și creșterea consumului de alcool.

Sindromul burnout - tratament

Sindromul burnout necesită un diagnostic care poate face distincția între acesta și depresie, anxietate sau sindromul de oboseală cronică. Nu există, din păcate, metode specializate de investigație doar pentru sindromul burnout, dar se folosesc chestionare pentru evaluare, care îl deosebesc de celelalte afecțiuni.

Sindromul burnout necesită un tratament care presupune schimbarea unor factori de la locul de muncă: dezvoltarea unor abilități de adaptare din partea angajatului și a unui mediu de lucru de susținere, din partea angajatorului. Practic, gestionarea și tratamentul sindromului burnout țin atât de angajat, cât și de angajator.

Vestea bună este că sindromul burnout nu reprezintă o afecțiune permanentă, ci una reversibilă, dacă este tratată corect. Pentru tratarea bolii numite sindrom burnout este nevoie de o preocupare pentru starea de bine a angajaților, cursuri de gestionare a stresului și programe speciale de asistare a angajaților.

Prevenirea și tratarea sindromului burnout necesită stabilirea unor obiective realiste, la fel și a termenelor limită, prioritizarea activităților importante și evitarea suprasolicitării. Tot pentru tratarea sindromului burnout la locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și a sugestiilor de schimbare într-o manieră pozitivă. În cazul sindromului burnout, ieșirea din rutină este extrem de importantă, în sensul diversificării activității. Dacă însă situația este gravă, iar manifestările sindromului burnout sunt extreme, este recomandată schimbarea locului de muncă sau a domeniului de activitate. 

Din perspectiva individului, prevenirea și tratarea sindromului burnout presupun adoptarea unui regim alimentar sănătos, alocarea timpului suficient pentru relaxare și odihnă și petrecerea unui timp de calitate cu prietenii și familia.

Printre cele mai utilizate metode de tratament se numără consilierea și terapia psihologică. Foarte importantă în tratarea sindromului burnout este terapia cognitiv-comportamentală care diminuează simptomele pacienților prin schimbarea modului de gândire și de abordare a situațiilor în prezența factorilor de stres cronici.

Dacă suferi de sindromul burnout, este importantă activitatea de prevenție și de tratare a acestuia cu atenție sporită, altfel există riscul de agravare a stării de sănătate.

Recuperare burnout: câteva recomandări

Sindromul burnout este boala epuizării extreme care afectează numeroase persoane cu un stil de viață nesănătos. Există totuși numeroase soluții și recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirii, dar și pentru recuperare:

●     Vorbește cu managerul tău și încearcă să găsiți împreună o soluție de compromis și o prioritizare a activităților urgente.

●     Dacă simți că ai simptome specifice pentru sindromul burnout, caută sprijin la persoanele apropiate ție atât de la birou, cât și din familie. Nu aștepta ca ei să constate că suferi și faci față cu greu situației.

●     Deleagă sarcinile care te aglomerează și care te împiedică să îți îndeplinești activitățile din fișa postului.

●     Învață să planifici mai bine activitatea zilnică și să o respecți. Este una dintre condițiile cele mai eficiente pentru evitarea sindromului burnout. Dar nu uita că cea mai eficientă metodă pentru respectarea planificării este să înveți să spui uneori „nu”.

●     Reevaluează prioritățile și obiectivele pe care le ai și încearcă să te concentrezi asupra celor mai importante, dacă nu vrei să suferi de sindromul burnout. Gândește-te dacă nu cumva îți investești timpul și energia în ceva care nu este primordial pentru tine și care te oprește de la realizarea lucrurilor care contează cu adevărat.

●     Implică-te activități relaxante și urmează-ți pasiunile. Sport, cursuri, meditație - toate sunt preocupări care îndepărtează efectele nocive ale sindromului burnout.

●     Încearcă să ai un program cât mai bine structurat și să ai clare în minte orele de lucru și orele în care te relaxezi. Astfel, corpul tău se va obișnui și el cu un program care nu duce lipsă de consecvență, și care previne efectul devastator al sindromului burnout.

●     Odihnește-te suficient și dormi pe săturate: numai așa corpul tău se va putea lupta cu succes cu această afecțiune.

●     Schimbă mediul în care trăiești, chiar dacă ți se pare o soluție extremă. Din păcate, sindromul burnout a fost alimentat de elemente din mediul nociv în care te afli și numai prin eliminarea cauzelor poți gândi lucid și poți găsi soluții.

●     Ia o pauză de la job și bucura-te de concediu pentru a-ți reîncărca bateriile. Poate este metoda cea mai drastică, dar cea mai eficientă în lupta cu sindromul burnout, pentru că te ajută să îți evaluezi corect și să îți regândești perspectivele.

Sursa foto: shutterstock