Da, știu, ”încă unul care vrea să ne zică despre importanța podcasturilor, sanchi…”. Te înțeleg dacă reacționezi așa. Că fix așa am descoperit (cu oarecare surprindere și nițică enervare având în vedere meseria mea de om de marketing) că am început să reacționez eu.

Și m-am întrebat: de ce reacționez așa? De ce în loc să mă intereseze această chestiune, care este pe buzele (și în urechile…) multora aleg să mă irite când se discută despre asta?

Răspunsul l-am găsit pe o filieră cumva neașteptată. Dar pe care ți-o recomand foarte tare: filosofia practică. Nu avem timp să discutăm acum despre asta. Dar îți zic doar atât: eu, ca aderent fervent, ca să îmi zic așa, al acestei școli de gândire, găsesc foarte multe răspunsuri când aplic întrebărilor mai grele o ”grilă” de filosofie practică.

Spre exemplu, să luăm cazul cuvântului ”podcast”. Iritația pe care ne-o provoacă auzirea sau citirea acestui cuvânt vine din ceea ce în filosofie se numește concept pervertit (lansat de Kant, dacă te interesează). Care înseamnă pe (foarte) scurt că este un concept folosit de atât de mulți oameni în atât de multe contexte cu atât de multe sensuri încât începe să își piardă sensul inițial.

Aplicat la ”podcast” zicem asta despre oricine face o filmare mai lungă și statică (adică își pune telefonul pe birou, la punct fix, atâta tot) că are un podcast? Cam zicem. Zicem despre niște jurnaliști care se filmează într-un studio de radio vorbind la radio că au un podcast? Cam zicem. Zicem despre un interviu făcut de un influencer altui infuencer că ”am am auzit în podcastul lui…”? Cam zicem.

Și tot așa. În esență, despre orice discuție în doi sau mai mulți multă lume zice că este ”podcast”. Ba chiar și o discuție de io cu mine, ca să îi zic așa, intră lejer în mintea unora în categoria ”podcast”. Ceea ce, evident, este o forțare a limitelor semantice și practice, dacă vrei, ale termenului.

Dar eu îți recomand să nu îți pese de astfel de definiții. Da, să nu îți pese. Că nu din definiția unei tehnici de marketing (presupun că de asta citești aceste rânduri, că vrei să obții beneficii din marketing) îți ies ție beneficii. Ci din implementarea acestei tehnici. De aceea ce invit să privești ”podcastul” (sau spune-I cum vrei) ca o tehnică de marketing. Care, în anumite condiții și după alocarea unor resurse, s-ar putea să livreze beneficii brandului tău. Fie că este unul personal sau de companie.

De ce (încă) un podcast în România

Răspunsul imediat este clar: pentru că este la modă. Dar asta vine la pachet și cu contra-motivația: dacă e la modă sunt foarte multe podcasturi. Ceea ce așa și este.

Un motiv foarte bun (cel mai bun din punctul meu de vedere) este că românii sunt pe primele locuri în lume la ascultat podcasturi. Conform raportului "Digital 2025 – Global Overview Report" 29,4% dintre utilizatorii de internet din România ascultă podcasturi săptămânal, peste media mondială de 22,1%. Ca timp, vorbim despre durata medie de ascultare a podcasturilor în România care este de aproximativ 58 de minute pe zi, depășind media mondială de 52 de minute.

Există câteva studii din ultimii ani, realizate la nivel național, care arată că în jur de 3 milioane de români ascultă constant podcasturi. Iar un scurt calcul probabilistic îți poate spune că există mari șanse ca printre aceștia să fie și cei din publicul tău țintă.

Avantaje

Înainte de a discuta despre cum să realizezi efectiv un podcast, uite punctul meu de vedere în ceea ce privește trei avantaje și trei dezavantaje ale unui podcast ca tehnică de marketing.

Personalizarea mesajului. În lumea asta în care toată lumea face reclamă pentru toată lumea, o astfel de personalizare vine la pachet cu faptul că nu brandul X zice ceva lumii (impersonal și, de regulă, plictisitor) ci omul Y zice ceva lumii despre brandul X.

Loializarea audienței. O zic direct: diferența dintre ”ia să văd cu ce reclame mă mai lovește brandul X” și ”ia să văd ce mai zice omul Y în podcast despre brandul X” este crucială. Nu doar din perspectiva personalizării de mai sus, ci și a loializării. În sensul de creștere masivă a șansei ca oamenii să dea ”subscribe”.

Conținut evergreen. Adică nu expiră. Nu e că ce ai discutat azi cu un invitat într-un podcast își pierde valabilitatea după 3 zile sau ceva. Există podcasturi care sunt ascultate/văzute chiar după ani de zile.

Dezavantaje

Necesită multe resurse. Nu te amăgi. În ciuda a ce pare când te uiți din exterior, a realiza un podcast bun necesită resurse. Atât tehnice (care înseamnă în esență bani), cât și de know how (dacă nu îl ai, trebuie să îl iei din altă parte, deci tot bani înseamnă). Plus resursa de timp (pe care, ai ghicit, îți recomand să o ”traduci” tot în bani).

Competiția acerbă. Aici vorbim despre două perspective. Prima: literalmente sunt extrem de multe podcasturi pe piață. A doua: competiția este pe atenția (adică timpul pe care ți-l dedică) omului. Care este asaltat nu doar de alte podcasturi, dar de tot ce mai înseamnă vânzoleala asta digitală.

Durează să obții rezultate. Din experiența mea de agenție care am construit podcasturi pentru clienții noștri pot să îți spun că prima linie (de analiza beneficiilor) se trage după vreo 5 episoade. Și că rezultatele adevărate se văd după un interval cuprins între 8 și 12 luni (ce înseamnă rezultate, asta este o altă discuție; una complicată…).

Studio propriu sau studio închiriat?

Când vine vorba despre realizarea efectivă a unui podcast, există două direcții de acțiune: investești în propriul studio sau închiriezi un studio gata aranjat. Să le luăm pe rând.

Investești în propriul studio

Aici avem mai multe variante. Care pornesc de la folosi smartphoneul pe care îl ai. La care să conectezi o lavalieră (microfon). Și să ai o sursă de lumină specială pentru podcast. Și poți ajunge până la a construi efectiv un studio de podcast profesionist. Diferența de investiție între cele două înseamnă diferența de la vreo 200-300 de E în primul caz la 20.000 – 30.000 de E în al doilea caz. Desigur, la fel cum se întâmplă cam cu orice în viață, vorba aia adevărul este undeva la mijloc.

Mijlocul acesta înseamnă, din experiența mea, că ai nevoie de o investiție de câteva mii de Euro. Ca să poți produce un podcast de calitate. Când mă refer la calitate mă refer la percepția pe care oamenii o au despre ce înseamnă un podcast de calitate. Percepție pe care ei și-au luat-o la pilă, dacă îmi dai voie să zic așa, ascultând și uitându-se la zeci, unii chiar sute de podcasturi. Experința, așadar, le spune dacă un nou podcast pe care îl ”testează” este de calitate sau nu. Și această primă interacțiune de regulă este crucială pentru decizia lor de a te urmări în continuare sau nu.

Nu intrăm in detalii tehnice despre ce lavalieră sau ce sursă de lumină să îți iei. Ai variante nenumătate. Poți da o căutare pe google și o să vezi cât de multe opțiuni ai. În funcție de bugetul tău și de dimensiunea la care vrei să ajungă podcastul. Ce este important de înțeles este că ai nevoie de o minimă dotare tehnică. Altfel poți transmite (fără să vrei) publicului că nu prea te pricepi…

Atenție mare la această variantă: odată înregistrat podcastul, nu înseamnă că e gata. Pentru că intervine editarea lui. La nivel de montat imaginea. De ajustat sunetul. De pus subtitrări. Și/sau cartoane (inserturile alea mari cât tot ecranul pe care să scrii chestii, ca să folosesc un limbaj de cartier). Să suprapui imagini peste filmare. Sau sunete. Pe scurt, chestiuni tehnice mai complicate. De care poți scăpa dacă alegi varianta de mai jos. Sau, după caz, să lucrezi cu cineva care se pricepe sau, varianta cea mai bună, să te pricepi tu.

Închiriezi un studio de podcast

Încep prin a-ți spune că în această variantă scapi de ce am zis în ultimul pragraf de mai sus. Căci cele mai multe studiouri de podcasturi îți oferă, la cerere, toate serviiciile acelea. Sau, mă rog, aproape toate. Ideea este că această externalizare îți cumpără timp, practic, să te ocupi de altceva. Dar te costă.

Pe medie, închirierea unui studio de podcast cu tot ce ți-am zis mai sus (adică, pe românște, tu doar te duci acolo și vorbești ce ai de vorbit și ei îți dau după aia podcastul cum le-ai zis să îl ”decupeze”) te costă undeva între 350 – 500 de E per episod. Depinde de studio, depinde de câte camere și câte microfoane, depinde de… depinde. Dar am zis să că e bine să ai un ordin de mărime.

Dacă mergem pe ideea că, așa cum am zis mai sus, un plan de bătaie minim ar fi de măcar 5 episoade de podcast, deja vorbim, dacă închirieri un studio, de o sumă totală în jur de 2.000 de E. Așa îți recomand să analizezi bugetele pe care le pui la bătaie, per total proiect. Te ajută să vezi the big picture. Și să înțelegi și mizele jocului, ca să zic așa.

Unde și cum ”urci pe interneți” podcastul

Dacă crezi că după ce realizat produsul numit podcast treaba este terminată, îmi pare rău să îți spun că nu este așa. Căci odată terminat produsul, el trebuie ”urcat pe interneți”. Ca să poată ajunge la cei din publicul tău țintă. De la care să obții beneficiile pe care vrei să le obții.

Varianta cea mai ușoară este să urci podcastul pe YouTube. Și/sau pe Facebook. Și/sau pe Linkedin. Și/sau pe orice altă rețea socială vrei. În funcție de limitările fiecare rețele sociale (inclusiv de format și de durată). Sau poți să îl urci și pe platforme dedicate podcasturilor precum  Apple Podcasts sau Google Podcasts. Doar că fiecare astfel de ”urcare” necesită timp. Și cunoașterea fiecărei rețele sociale și platforme în parte.

Există și varianta să folosești platforme de hosting speciale pentru podcasturi. Cum ar fi Spotify for Podcasters (fostul Anchor), Buzzsprout, Podbean, Lybsin sau Captivate. Care, pe scurt, fucnționează așa: urci podcastul doar acolo, îți conectezi toate celelate conturi unde vrei să mai apară podcastul și platforma le urcă automat acolo. Doar că și aici există un ”dar”. Unele astfel de platforme nu se conectează cu toate conturile pe care le-ai vrea tu. Sau necesită tot felul de ajustări care uneori îți iau la fel de mult timp cât îți ia să le încarci separat. Și, firește, astfel de platforme costă. Dar sunt, totuși, o opțiune bună ca să economisești mai mult timp decât ai consuma dacă ai urca podcastul separat.

Promovarea podcastului

Da, știu, este o treaba complicată cu podcastul ăsta. Dacă vrei să îl faci la o calitate cât de cât ok. Și, ca să nu crezi că totul s-a terminat dacă ai făcut toți pașii de mai sus, să știi că în realitate orice podcast nou lansat se lovește de un zid teribil: lumea nu știe că podcastul ăla există. Așa că este nevoie de promovare.

Spus de pe cartierul digital, în care îmi place să stau căci acolo este viața digitală adevărată, există două tipuri de promovare: 1. Cu bani 2. Milogeală. Scuzat să îmi fie cuvântul ăsta cam dur ”milogeală”, dar îl folosesc pentru că vreau să se înțeleagă clar: este modalitate prin care îi rogi pe alții să te ajute să îți promovezi ceva (podcastul în cazul de față) fără să le oferi nimic în schimb. Și ți-o zis direct: îți recomand cu toată tăria să faci asta. Să îi rogi pe toți cei pe care îi cunoști să te ajute recomandând podcastul tău. Să zică ceva despre el pe conturile lor de social media. În newsletterele lor, dacă au. Oriunde pot. Doar că mare atenție: asta poți face de maximum două ori. După care, dacă mai încerci, începi să enervezi lumea. Și OBLIGATORIU să nu faci spam. Adică să le ceri doar celor pe care îi cunoști, cu care ai mai corespondat. Altfel riști să fi marcat ca spam. Și nu îți dorești așa ceva.

Dacă varianta lui ”te rog să mă ajuți” nu funcționează, atunci ar fi bine să te așezi la masă și să te gândești la un buget de promovare. Bine, poți începe și direct cu bani investiți în promovare. Dar oricând ai face asta ar fi bine, dacă nu te pricepi, să vorbești cu un specialist în marketing digital. Care să îți recomande cele mai bune variante de promovare.

Cam asta este cu podcastul. Dacă te bate gândul să te apuci de așa ceva. În mare spus. În foarte mare spus. Pentru că detaliile la fiecare din categoriile discutate mai sus sunt foate multe. Și pot influența mult rezultatele. Dar măcar acum, sper, ai o idee despre ce presupune această aventură cu podcastul.

 

Succes!