Effectuation: cum gândesc și iau decizii antreprenorii de succes.

În anii '90, dr. Saras Sarasvathy, cercetător în domeniul antreprenoriatului, a condus un studiu inedit. A intervievat antreprenori de succes, precum fondatori ai unor companii din Fortune 500, pentru a înțelege cum iau decizii în situații de incertitudine. Descoperirile ei au contrazis perspectiva tradițională: acești antreprenori nu își planificau totul în detaliu înainte de a acționa. În schimb, aveau o abordare flexibilă și adaptabilă, orientată pe „a crea cu ceea ce ai la îndemână.” Acest mod de gândire, denumit Effectuation, reprezintă o artă a improvizației și a inovației într-un mediu complex și nesigur.

Imaginați-vă că doriți să pregătiți o cină. În loc să decideți dinainte ce să gătiți, să cumpărați ingredientele exacte și să urmați o rețetă prestabilită (așa cum ne-ar încuraja să facem logica cauzală sau managerială), vă uitați mai întâi în frigider și folosiți ingredientele disponibile pentru a crea ceva gustos pe moment (adică aplicați o gândire antreprenorială). Effectuation este, în esență, această capacitate de a lucra cu resursele existente și de a transforma necunoscutul în oportunități.

Cele 5 Principii ale Effectuation:

Dr. Sarasvathy a identificat cinci principii care definesc această metodologie, folosite de antreprenorii pe care i-a studiat pentru a lua decizii rapid și eficient:

1. Bird-in-Hand (Pasărea în mână)
   Antreprenorii de succes nu așteaptă resurse externe sau condiții perfecte pentru a începe. Ei își construiesc ideile pornind de la ce au la dispoziție – abilitățile lor, rețelele de contacte, resursele actuale. De exemplu, dacă o persoană dorește să înceapă o afacere dar are un buget mic, se va concentra pe ceea ce poate face acum, în loc să aștepte investiții mari. Acesta este un contrast puternic față de abordarea tradițională întâlnită atât în organizații mari cât și mici, în care managerii planifică și strâng resurse pentru o strategie completă.

2. Affordable Loss (Pierderea Acceptabilă)
   În loc să se concentreze exclusiv pe profit, antreprenorii măsoară cât sunt dispuși să piardă. Astfel, își asumă riscuri calculate, știind că fiecare pas poate aduce învățături valoroase. Un exemplu clasic este un antreprenor care testează un produs nou într-un mic segment de piață, cu un buget redus. Această metodă îi permite să reducă riscurile și să învețe rapid din feedback, fără a compromite resursele esențiale.

3. Crazy Quilt (Mozaicul Nebun)
   În loc să lucreze izolat, antreprenorii de succes atrag parteneri care aduc valoare și împart riscurile. Aceștia sunt parteneri care contribuie cu resurse și idei proprii, în mod voluntar, atrași fiind de idee, construind astfel un „mozaic” de soluții și oportunități.

4. Lemonade (Limonadă)
   Antreprenorii sunt maeștri ai adaptabilității: dacă întâlnesc obstacole, le transformă în avantaje. Spre exemplu, dacă un plan de afaceri eșuează, ei nu abandonează. În schimb, învață și găsesc modalități noi de a fructifica situația. Acest principiu se inspiră din zicala „când viața îți oferă lămâi, fă limonadă”, subliniind flexibilitatea și capacitatea de a inova.

5. Pilot in the Plane (Pilotul în Avion)
   În loc să se lase ghidați de circumstanțe externe, antreprenorii de succes iau controlul asupra acțiunilor lor, concentrându-se pe ceea ce pot influența. Ei privesc viitorul ca pe un rezultat al acțiunilor proprii, nu ca pe ceva predestinat. Acest mod de gândire le permite să creeze oportunități unice, conturându-și astfel direcția afacerii fără a se baza pe prognoze incerte.

Gândirea antreprenorială structurată nu este ușor de îmbrățișat, mai ales din cauza modului cauzal în care am fost învățați să gândim, fie pe băncile facultăților, fie în viața noastră profesională. Însă gândirea antreprenorială se poate învăța, astfel încât să vină în completarea gândirii cauzale care funcționează foarte bine atunci când mediul este predictibil.

Ca să vă dați seama de diferențe, iată o reprezentare a celor două moduri de gândire:

Cum Poate Fi Învățat Effectuation

Oricine poate învăța să gândească în spiritul Effectuation atât ca antreprenor dar și ca angajat al unei mari organizații. Iată câteva sfaturi utile:

• Încercați proiecte mici – Testați idei cu investiții minime, observând ce funcționează și adaptând în timp real. Încercați să vă testați ideile fără a construi ceva în spate. La început este mai important să înțelegeți dacă idea aduce valoare utilizatorilor sau nu, iar pentru asta nu este necesar un produs final.

• Construiți o rețea de colaboratori deschiși – Parteneriatele aduc valoare și diversitate. Încercați să atrageți oameni cu perspective și resurse diferite, care, mai ales într-un business la început de drum, se asociază în mod voluntar.

• Învățați să priviți eșecul ca pe o oportunitate – Obstacolele pot deschide noi direcții. Fiecare eșec e o lecție și poate deveni o sursă de idei inovatoare.

• Focalizați-vă pe ceea ce puteți controla – În loc să vă stresați cu previziuni, concentrați-vă pe deciziile pe care le puteți lua în prezent.

Un exemplu cunoscut de mulți dintre noi

Ingvar Kamprad, fondatorul IKEA și-a început aventura antreprenorială cu vânzarea de pixuri și diverse mărunțișuri într-un sat din Suedia, folosind resursele modeste pe care le avea la dispoziție.

A fondat IKEA la doar 17 ani, în 1943, inițial oferind produse de papetărie, portofele, rame foto și obiecte practice la prețuri mici, toate comandate prin poștă. Încetul cu încetul, afacerea s-a extins, iar Kamprad a adăugat produse noi pe baza a ceea ce observase că atragea interesul clienților.

Decizia de a include mobila în ofertă a venit după ce Kamprad a văzut o nevoie specifică pe piață: mobilierul accesibil era greu de găsit în Suedia la acea vreme. În anii '50, a început să colaboreze cu producători locali pentru a crea mobilier simplu și accesibil, iar succesul acestei idei l-a convins să se concentreze pe acest segment.

Un moment de cotitură a fost ideea ambalării mobilei în pachete plate, care a revoluționat logistica și transportul. Aceasta a apărut după ce un angajat IKEA a sugerat demontarea picioarelor unei mese pentru a facilita transportul. Astfel, conceptul de „asamblare la domiciliu” a devenit baza modelului IKEA, reducând costurile și permițând clienților să economisească.

Prin această abordare graduală și adaptativă, IKEA a devenit un brand global, cunoscut pentru mobilierul accesibil și soluțiile practice de design. Kamprad a transformat ideea de mobilier de calitate și accesibil într-un succes comercial, bazându-se pe improvizație și pe resursele la îndemână, exact așa cum recomandă Effectuation.

Effectuation, o știintă care nu doar că ajută antreprenorii și angajații din organizații să navigheze incertitudinea, ci și să creeze valoare și inovație într-un mod realist și adaptabil. Într-o lume în continuă schimbare, avem nevoie să învătăm să gândim antreprenorial, să improvizăm, să colaborăm și să transformăm obstacolele în resurse. Nici o organizație, indiferent de dimensiunea și forța ei, nu este imună la mediul dinamic de astăzi. Prin urmare, are nevoie de concepte noi de gândire și execuție care să îi asigure adaptabilitatea și dezvoltarea continuă.

Nu știi de unde să începi?

Ce zici de acest Canvas ca să îți pui ordine în idei!