Inovarea, știință nu scop

Ce înseamnă pentru tine inovarea? La ce te gândești prima data când auzi acest cuvânt? La un produs sau un brand anume, la o tehnologie? Și ce anume te face să te gândești la produsul respectiv? Are legătură cu experiența ta sau cu ceva ce ai citit sau aflat de la alții?

Întrebările ar putea continua pe pagini întregi. Mă opresc însă aici. Vreau doar să te invit să reflectezi asupra acestui subiect, să îți stârnesc curiozitatea și să parcurgi articolul pregătit pentru comunitatea Edenred. Un articol prin care îmi propun să aduc informație corectă despre inovare, și să încurajez cât mai mulți antreprenori români să descopere cum pot să inoveze într-un mod măsurabil și cu impact.

Ce NU ESTE inovarea

Inovarea nu este și nu trebuie să fie un scop în sine. La fel cum inovarea nu este un produs sau un serviciu. Inovarea nu este subiect de PR și nici comunicat de presă. Inovarea nu este o valoare pe care să o scrii pe pereții birourilor sau să o afirmi în declarațiile de viziune. Iar scopul inovării nu este inovarea.

Inovarea ESTE de fapt...

… ceva ce introduci în viața organizației tale. Este un input care vine să schimbe modul de gândire, modul de execuție și modul de organizare a muncii din organizații, fie că sunt companii cu 5 angajați sau cu mii de angajați. Iar scopul inovării este creșterea business-ului pe termen lung.

3 Dimensiuni ale Inovării

1. Modul de gândire

Multe școli de business fac o treabă excelentă în pregătirea oamenilor pentru execuție, și mai ales pentru execuție într-un mediu cert. Studenții la facultate sau masterat învață nenumărate instrumente de analiză, tehnici de luare a deciziilor și metode de implementare cât mai eficiente. Odată intrați în câmpul muncii, organizațiile îi așează pe acești tineri într-una din rotițele lor bine definite, și astfel este validat mecanismul eficienței. Ceea ce a fost predat în facultate, începe să capete sens, iar proaspăt absolvenții văd cu ochii lor cum un business bine organizat produce rezultate. Și cum, angajații care produc rezultate predictibile în mod repetat, promovează. Liniaritate.

Liniaritate este bună însă nu și suficientă. Pentru că inovarea nu se naște din liniaritate. Și aici intervine un mod nou de gândire cu care angajații și organizațiile trebuie să se familiarizeze. Este modul de gândire specific incertitudinii. Și așa cum angajații se simt comfortabil să execute într-un mediu predictibil, la fel trebuie să devină comfortabili cu incertitudinea. În incertitudine nu există liniaritate și nici execuție după un plan bine definit. Există însă curaj, căutare, execuția în iterații, validare și eșec. Nu îți trebuie curaj să execuți pe o cale bătătorită. Însă, îți trebuie curaj să încerci ceva nou fără a avea nici cea mai mică perspectivă cu privire la reușită. Rar vin oameni cu această mentalitate în postura de angajat. De aceea ei trebuie învățați cum să gândească atunci când mediul este incert, și cum să caute în mod proactiv oportunități de creștere și dezvoltare a business-ului.

Există o metodologie pentru a susține această gândire. Aceasta se numește Effectuation și a fost studiată și documentată de către Profesor Saras Sarasvathy.

Effectuation vine să completeze gândirea cauzală, managerial tradițională. Am fi tentați să credem că Effectuation vine să anuleze gândirea cauzală deoarece principiile ei sunt opuse. Însă nu este așa. Sunt pur și simplu moduri de gândire care se aplică în circumstanțe diferie.

Predarea metodologiei în organizații nu este însă suficientă. Este necesar un mediu formal care să și susțină execuția în spiritul metodologic.

2. Modul de execuție

Execuția trebuie să aibă și ea loc după metodologii specifice dezvoltărilor care se petrec într-un mediu incert, cu obiective pentru un viitor pe care nu îl putem previziona. Design Thinking, Lean Startup și Outcome Driven Innovation sunt vedetele în materie de metodologii de inovare. Sunt vedete nu doar pentru că și-au dovedit eficiența în nenumărate instanțe și industrii, dar pentru că au fost și sunt applicate de unele dintre cele mai inovatoare companii din lume: Apple, Google, Booking, Zalando, Swarovski, Netflix, IBM sau Spotify.

Dacă analizați cele 3 metodologii veți descoperi că ele au cel puțin următoarele lucruri în comun:

• Centricitate pe client – fie că ne referim la empatie în Design Thinking, sau nevoi neîmplinite în Outcome Driven Innovation, toate cele 3 metodologii caută să înțeleagă clientul și să creeze valoare pentru acesta într-un mod unic. Chiar dacă o idee este fezabilă tehnologic sau viabilă din punct de vedere financiar, dacă nu este dezirabilă de către client, nu va avea nici un impact. Corect este ca întotdeauna să începem cu validarea dezirabilității și abia apoi să ne concentrăm pe celelalte două elemente necesare inovării.

 

• Experimentarea ca mentalitate – nu există opinii și păreri. Există însă ipoteze care vor fi validate sau invalidate prin experimente. Construirea experimentelor și măsurarea lor corectă este o știință care se învață în timp, cu foarte multă practică. Lean Startup ca metodologie oferă cele mai multe instrumente în acest sens.

 

• Iterația – oricând ne putem întoarce la început în proces, dacă ceea ce am descoperit ne arată că nu suntem pe drumul cel bun. Observăm acest lucru în Lean Startup dar și în Design Thinking. 

 

• Eșecul – face parte din succes și învățare. Pentru a avea însă impact, eșecul trebuie să fie măsurabil și să lase în urma sa o învățătură. Și de ținut minte că eșec nu înseamnă greșelile repetate, neatenție sau dezinteres.

• Viteza – este esențială. Eric Ries, tatăl metodologie Lean Startup, spune că în Silicon Valley succesul este al celor care reușesc să învețe cel mai repede ce funcționează și ce nu.

3. Organizarea muncii

Dacă ai ajuns până aici cu citirea articolului, ți-ai dat deja seama că lucrurile arată mult diferit față de business-ul de zi cu zi, centrat pe execuție. Iar modul în care sunt organizați oamenii și echipele este și el diferit. Ne mutăm de la echipe departamentale la echipe multi-funcționale, colaborative.

Dintr-o dată, dezvoltarea unui produs nou nu mai este doar treaba marketing-ului, și devine treaba oamenilor din vânzări, din IT, din digital, legal și oricare alte funcții necesare. Cadența se schimbă și ea. Vorbim de sprint-uri agile, stand-up-uri și rezultate măsurabile la fiecare două săptămâni. Oamenii ies din birou și merg să discute cu clienții, să afle ce este bine și ce nu, și ce anume pot să facă diferit. Învață că orice interacțiune cu clientul este o oportunitate pentru a afla ce ar putea să facă mai bine.

Cultura unui business sănătos

Se vorbește mult despre cultura inovării în companii, însă eu prefer să o numesc cultura unui business sănătos, a unui business care știe că are nevoie să fie în controlul viitorului așa cum este în controlul prezentului, a unui business care înțelege că viitorul se crează într-un mod diferit decât se execută prezentul.

Această cultură, oricum alegem să o numim, a inovării sau a unui business sănătos, este de fapt un efect al celor 3 dimensiuni despre care am scris mai sus. Cultura este rezultatul modului în care îi încurajăm pe oameni să gândească, să se organizeze și să execute. Și această cultură este accesibilă indiferent dacă vorbim de organizații foarte mari sau organizați mici.

Inovarea este știință și muncă. Nu este noroc, nu este intuiție și nici efectul genialității unui angajat.