Wellbeing-ul nu este doar un buzzword la modă!

Acum că „burnout-ul” este recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), responsabilitatea gestionării acestuia s-a mutat de la individ către organizația din care face parte. Mulți dintre noi ne raportăm la burnout că la o problema individuală, care poate fi rezolvată prin tehnici simple cum ar fi: reglarea somnului, practicarea unui sport sau chiar și deprinderea de a respira corect.

Cu toate acestea, sunt „din ce în ce mai multe dovezi care ne arată că soluțiile personale, de protecție nu sunt suficiente pentru a combate un fenomen epic și care evoluează rapid la locul de muncă. De fapt, s-ar putea să facă mai mult rău, decât bine” ne arată un articol publicat în  Harvard Business Review de către  Jennifer Moss - „Burnout-ul este despre locul tău de muncă, nu despre oamenii tăi” (2019).

Atunci când suntem stresați și ne concentrăm pe negativ,  suntem mai înclinați spre a trata colegii de la locul de muncă sau subalternii depreciativ. Sănătatea noastră fizică, finanțele, securitatea zilei de mâine devin principalii declanșatori de burnout, care ne afectează performanța la locul de muncă și ne deteriorează relațiile.

Sondajul realizat de OnePoll în numele Bonusly și publicat în 2022, efectuat  pe un număr de 2000 de respondenți, a încercat să descopere ce își doresc cu adevărat angajații de la angajator:

• 41% dintre respondenți spun că favoritismele îi fac să se simtă cei mai neapreciați

• 39 % menționează o lipsă de comunicare și recunoaștere din partea superiorilor

• Pe de altă parte 46% dintre respondenți au declarat că și-au părăsit un loc de muncă pentru că s-au simțit neapreciați

Oamenii experimentează adesea anxietate la locul de muncă. În cadrul a 6 studii publicate în Jurnalul de psihologie aplicată în 2015 și intitulat „ Anxioși, amenințați și, de asemenea, lipsiți de etică: cum anxietatea îi face pe indivizi să se simtă amenințați și să comită acte lipsite de etică” de către Kouchaki, M., & Desai, S. D aflăm că „ anxietatea, atât indusă, cât și măsurată, poate duce la un comportament neetic interesat de sine”. Studiile demonstrează că „anxietatea crește percepția amenințării, ceea ce, la rândul său, are că rezultat comportamente neetice interesate”.

O soluție optimă de a trata anxietatea și burnout-ul la locul de muncă este de a învață să practici în mod uzual gratitudinea și recunoștință. Exersarea recunoștinței - concentrându-te în mod regulat pe părțile pozitive ale vieții tale – chiar și pentru 15’/zi, zilnic, timp de cel puțin o luna, poate îmbunătăți starea de bine. Recunoștința și beneficiile sale pentru sănătatea mintală vă pot afecta pozitiv sănătatea fizică. „Asocierea dintre recunoștință și depresie: o meta-analiză’ publicat in 2020 de catre Ernst T. Bohlmeijer, Jannis T. Kraiss, Philip Watkins & Marijke Schotanus-Dijkstra, ne arata ca ‚recunoștința  si gratitudinea pare să reducă simptomele depresiei”. Oamenii care practica gratitudinea raportează o „satisfacție mai mare față de viață, relații sociale puternice și mai multă stima de sine decât cei care nu practică recunoștința’.

Care sunt cele 5 beneficii pe termen lung asociate cu practicare gratitudinii:

1.     O creștere a bunăstării generale (wellbeing-ului personal) – prin practicarea consecventă a gratitudinii observăm schimbări fiziologice în corpul nostru – ne scade tensiunea arterială precum si ritmul cardiac și reușim în doar 15’ să ne relaxăm corpul prin respirația corectă și gândurile de recunoștință.

2.     Ne îmbunătățește somnul – prin practicarea recunostinteti în timpul zilei, dar mai ales în momentele dinainte de a adormi, ne ajută să ne creștem calitatea somnului.

3.     Reduce anxietatea și gândurile negative – anxietatea este deseori asociată cu îngrijorări și gânduri negative. Recunoștință poate juca un rol cheie în reducerea acestor gânduri, prin combaterea tiparelor de gândire negativă, și trăirea în prezent aici și acum.

4.     Ajută să construim relații sănătoase – atunci când practicăm recunoștință, devenim conștienți de calitatea relațiilor noastre și de cât de mult ne dorim să investim în ele.

5.     Sprijină buna funcționalitate a creierului – studiile ne arată că sentimentele de recunoștință pot regla producția de cortizol în creier și pot reduce anxietatea și sentimentul de epuizare fizică și mentală. Recunoștință declanseza în creier eliberarea de neurotransmițători asociați cu fericirea.

Dacă nu îți este la îndemână să practici gratitudinea și vrei să înveți cum să o faci, iată câteva sfaturi de început:

Pentru a-ți schimbă mindset-ul într-unul pozitiv, axat pe gratitudine, trebuie să începi prin a introduce în rutina ta zilnică, momente de respiro, pe care să le asociezi cu o stare de bine, astfel:

1.     Începe cu un jurnal de gratitudine – notează în fiecare dimineață în el, 3 lucruri pentru care eșți recunoscător: de ex sănătatea ta, familia, relațiile tale. Cel mai simplu este să te întorci la vremea adolescenței, când jurnalurile fizice erau cele mai populare- așa că achiziționează-ți o agenda în format mic, și ține-o la îndemână, pe noptieră.

2.     Redirecționează-ți gândurile negative. Este normal că în timpul zilei să simți momente de neputință și oboseală, secretul constă în redirecționarea acestor gânduri. Așa că de fiecare dată când te afunzi în gândurile negative, spune stop și încearcă să te gândești la un aspect pozitiv al acțiunilor pe care le faci.

3.     Împărtășește gratitudinea cu cercul tău restrâns sau cu familia – de fiecare dată când practici recunoștință, încearcă să te familiarizezi și cu împărtășirea gândurilor tale cu cercul tău cel mai apropiat. În acest mod poți inspiră la rândul tău oamenii din jur.

Gratitudinea este o unealtă foarte importantă pe care dacă o stăpânești cu succes, poate deveni un atuu în față intemperiilor emoționale ale vieții.

Ea ne poate ajuta la „construirea și menținerea relațiilor cu ceilalți, rezultând speranță, satisfacție în viață și comportamente mai proactive față de ceilalți” ne spune Passmore & Oades intr-un articol publicat in 2016.

Dacă ajungi la performanța de a introduce gratitudinea în obiceiurile tale sănătoase, cu siguranță că impactul pozitiv asupra stării tale generale se va vedea în scurt timp și de ce nu, poate deveni cu timpul o super-putere pe care o poți accesa de fiecare dată când este nevoie.