Deși în ultimii ani, în țara noastră, stigma socială față de oamenii care aleg să ceară ajutor specializat atunci când nu au o stare generală bună a scăzut, mai avem pași de parcurs și educație de făcut până vom putea vorbi despre o normalizare națională a mersului la psiholog sau la psihiatru.

Astăzi vom povesti despre ce poți face tu și de ce, în calitate de angajator, pentru a contribui la îmbunătățirea sănătății psiho-emoționale a oamenilor care îți mențin business-ul în mișcare.

Sănătatea psiho-emoțională, un drept uman

Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea mintală ca fiind o stare generală de bine, care îi ajută pe oameni să facă față factorilor de stres, să își poată folosi abilitățile, să învețe, să muncească și să contribuie la buna funcționare a societății. Mai mult, OMS afirmă că sănătatea mintală nu înseamnă doar absența bolii, ci este un drept uman.

Cum stăm cu sănătatea psiho-emoțională?

Că e important ca oamenii să fie funcționali pentru a reuși să performeze este un lucru ce nu mai necesită nicio demonstrație, însă, pentru a-i ajuta, în calitate de angajator, e important să ne uităm la imaginea de ansamblu și să avem acces la câteva practici concrete.

Înainte de orice, să ne uităm peste câteva cifre și studii:

-         În SUA, una din patru persoane suferă de boli psihice, iar 18% dintre ele au o boală din spectrul anxietății

-         În țara noastră, conform unui studiu publicat de Ministerul Sănătății și de Institutul Național de Sănătate Publică, în 2019 peste 500.000 de români sufereau de afecțiuni mintale, cum ar fi: depresie, stres, anxietate, insomnii etc. Și, din păcate, veștile nu sunt încurajatoare: cifra este în creștere față de anii trecuți, mai ales în ceea ce privește depresia

-         un research condus de Deloitte, la sfârșitul anului 2021, care a vizat Genezația Z și Millennials arată că pandemia COVID-19 a avut un impact major asupra creșterii nivelului de anxietate și de depresie: 41% în cazul Millennials și 46% dacă ne referim la Generația Z

-         iar consecința acestor realități se traduce în 12 miliarde de ore de absenteism, care înseamnă un cost suportat de angajatori de 925 de miliarde de dolari, arată o analiză a OMS

Urmele lăsate de COVID-19 și consecințele în contextul de business

Chiar dacă ne dorim să lăsăm cât mai în spate perioada pandemică și evităm să mai abordăm subiectul, nu putem ignora efectele reale pe care le-a provocat, chiar dacă poate mai puțin vizibile. În afară de decese și de boli fizice, COVID-19 a adus și tulburări psihiatrice:

-         pe lângă depresia și anxietatea despre care vorbeam mai sus, când citam studiul Deloitte, unii dintre pacienții care au trecut prin boală, suferă de: insomnii, tulburări de stres posttraumatic (PTSD), insomnii și manifestă risc de suicid

-         să nu îi ignorăm nici pe cei care i-au îngrijit pe cei dragi (familie sau prieteni), care pot experimenta și ei tulburări de stres posttraumatic, depresie și anxietate

-         un alt aspect notabil este acela al creșterii dependențelor de alcool sau de alte substanțe

În aceste condiții, este evident că, dacă oamenii noștri au o condiție mintală sau emoțională precară, nu putem să vorbim despre productivitate, performanță, engagement și proactivitate.

Deci, ce e de făcut și de ce?

În primul rând, fii un bun observator: există câteva semnale clare ale depresiei, stresului și anxietății pe care le poți recunoaște, chiar dacă nu ești medic sau psihoterapeut, printre care:

-         lipsa motivației

-         iritabilitate și intoleranță față de ceilalți

-         stimă de sine scăzută

-         oboseală constantă

-         capacitate de concentrare scăzută

-         exteriorizarea sentimentelor de tristețe, iritare sau de furie

-         fumat excesiv

-         pauze mai dese

-         neglijarea felului în care arată

Câteva lucruri concrete pe care le poți face pentru sănătatea psiho-emoțională a angajaților tăi:

-         dacă observi simptomele de mai sus, îi poți încuraja să completeze o scală de autoevaluare, pentru o evaluare preliminară; pentru un diagnostic, însă, este necesar să discute cu un specialist

-         creează un mediu de lucru care să le ofere confort emoțional, astfel încât să să se simtă în siguranță

-         ascultă-i: încurajează-i să vorbească despre îngrijorările și temerile lor

-         învață-i să își gestioneze stresul, setând obiective clare și oferindu-le un program de muncă flexibil

-         popularizează importanța mișcării, fie că e vorba despre beneficii pe care le poți oferi (abonament la sală etc.) sau despre reguli în timpul programului (să ia câte o pauză de cinci minute, la fiecare două ore, pentru a-și odihni ochii și a-și mișca trupul etc.)

-         menține vie starea de motivație prin recunoașterea meritelor, reducând astfel stresul pe care îl pot avea în ceea ce privește contribuția lor la succesul companiei

-         eficientizează procesele și procedurile și oferă direcții clare de muncă pentru a reduce anxietatea legată de faptul că angajatul nu știe exact ce are de făcut

-         Îți poți Dacă resimți aceste simptome într-o oarecare măsură poți oricând completa o scală de autoevaluare pentru o evaluare preliminară. Pentru un diagnostic este însă necesar să dicuți cu un specialist.

-         facilitează-le accesul la servicii de sănătate și well-being: abonamente medicale, de sănătate psiho-emoțională sau de dezvoltare personală (yoga, mindfulness, coaching etc.)

De ce-ul despre care vorbeam mai sus poate că nu mai trebuie explicat, dar să trecem în revistă principalele beneficii ale grijii față de sănătatea mintală a angajaților tăi: contribui la reducerea nivelul de stres și de absenteism, ai un grad crescut de retenție, reduci costurile asociate bolilor și absenteismului, crești nivelul de productivitate, motivație, engagement.

Pe scurt, ai angajați sănătoși și un business performant.