Felicitări!
Ai înființat firma și urmează să dai drumul la treabă ca să faci bani din activitatea ta. Știu că partea juridică este ultimul lucru la care te gândești (și probabil nici nu ai buget ca să-l aloci pentru asta), așa că hai să trecem în revistă 7 aspecte de care e musai să ții cont până să semnezi un contract.
De ce ne interesează asta?
Destul de simplu – în momentul în care ai semnat un contract, ar trebui să știi că nu prea mai ai cum să-l modifici pentru că nu-ți convine ție nu-știu-ce clauză de pe acolo. Cum s-ar zice ”ghinion de neșansă”.
Iar dacă cumva ai auzit tu de pe la prieteni, amici sau alți antreprenori că ”stai chill, că poți să anulezi un contract în 10 zile de când l-ai semnat”, am o veste mai puțin bună pentru tine: acest lucru chiar nu există. S-a semnat, aia e.
Acum că ai înțeles că e super important ce e prin el, hai să ne întoarcem la cele 7 aspecte pe care să le ai în vedere când semnezi un contract.
1. Cine semnează contractul ăla
Cum adică? Doar semnează părțile.
Da, dar e important ca fiecare parte să poată semna acel contract.
Asta înseamnă că trebuie să verifici:
● denumirea corectă și completă a firmei (uite, spre exemplu, Photo Setup e brandul, dar firma din spate e Simus Trading SRL)
● cine e administrator în firma aia (că el poate semna)
● ce puteri are acel administrator
În general aceste informații le poți găsi pe site-ul Registrului Comerțului (se numește furnizare de infromații și costă 20 de lei) sau poți folosi și o platformă precum Termene, Listă Firme, Romanian Companies etc. Aici contează mult volumul de accesări și căutări pe care-l vei face.
Hint: dacă vezi că persoana care semnează contractul nu este și administratorul firmei (sau nu apare la persoane împuternicire), cere să vezi împuternicirea prin care are dreptul să semneze contractul.
Nu de alta, dar dacă un contract e semnat de o persoană care nu are această calitate, te poți trezi că livrezi bunuri / servicii și nu primești vreun ban. Pam-pam!
⚠️ Dacă semnezi un contract cu o persoană fizică, asigură-te că numele și prenumele acesteia sunt scrise corect și complet, și că persoana are dreptul de a semna contractul (de exemplu, dacă este un reprezentant legal al unui copil).
2. Pe ce durată se încheie
Nu are niciun rost să închei un contract pe perioadă nedeterminată dacă el e pe o durată de 2 luni. Nici măcar pe un an.
Chiar dacă vezi destul de frecvent că oamenii folosesc asta. Nu e greșit, dar de ce să ne legăm la cap când nu ne doare? Adică de ce să rămânem cu un contract în stand-by când el ar trebui să înceteze de mai mult timp?
😉 Dacă semnezi un contract pentru o colaborare de lungă durată, asigură-te că există clauze care permit renegocierea termenilor contractuali la anumite intervale (de exemplu, o dată pe an).
3. Ce trebuie să livrezi de banii ăia
Chiar dacă pare la mintea cocoșului, voi băga-n foc că în majoritatea cazurilor chiar nu scrii ce livrezi de banii ăia pe care îi primești.
Hai să-ți dau un exemplu: să spunem că lucrezi în domeniul de organizare de evenimente. Una e să scrii ”organizare nuntă în data de 01.07.2023” și alta e să scrii toate elementele și detaliile aferente.
Uite un alt exemplu: dacă ești un antrenor sportiv și semnezi un contract cu un client, asigură-te că sunt incluse toate detaliile despre programul de antrenament, numărul de ședințe pe săptămână, durata ședințelor și echipamentul necesar.
Ca să-ți dai seama ce faci (pentru că e deja un automatism pentru tine, you just go with the flow), ia-ți ceva timp și pune pe hârtie (chiar și virtuală) toate acțiunile (cu tot cu livrabile) pe care le faci în proiectul ăla.
În momentul în care le ai pe toate, atunci e simplu – vei folosi acea anexă de fiecare la contract.
4. Și, desigur, când vei fi plătit
Dacă am vorbit mai sus de ce anume trebuie să livrezi, e clar că avem apoi pe masă și banii, right?
Bun. Să știi că aici nu este o regulă, dar ca sfat te interesează foarte mult să etapizezi în așa manieră încât la final, când e cazul să încasezi ultima tranșă, să fie un fel de nice to have, dar dacă îți dă țeapă, să nu fie o mare pagubă.
Uite niște moduri în care poți gândi plata:
● avans + etape
● etape
● orar, cu facturare la final de an
● per proiect etc.
Nu există o regulă, așa că gândește un plan care este bun pentru cashflow-ul tău.
Spre exemplu: dacă ești un freelancer și semnezi un contract cu un client pentru un proiect, poți negocia să primești jumătate din sumă la începutul proiectului și restul la final. Astfel, te asiguri că ai bani pentru a acoperi cheltuielile pe parcursul proiectului.
5. Ca să știi ce poți face când nu primești banii ăia
Aici e un pic mai tricky, dar nu neapărat.
Pe lângă dobânzi și penalități, te poți gândi să incluzi în contract clauze prin care suspenzi orice fel de muncă până când nu primești banii restanți.
Sau, dacă vorbim de drepturi de proprietate intelectuală, să spui clar și răspicat că nu se transferă niciun drept către client dacă nu achită integral.
6. Cum ieși din contract
Am spus că un contract este o înțelegere pe care ambele părți o asumă. Sau, cum auzi pompos prin mediul de afaceri, este legally binding (ligăli bainding).
Asta înseamnă că nu îl putem să ignorăm contractul, adică să ne facem că nu există.
Din acest considerent, te interesează foarte mult să știi cum poți să ieși din contract.
Spre exemplu:
● printr-o notificare scrisă adresată celeilalte părți cu 30 de zile înainte
● la expirarea termenului
● dacă cealaltă parte nu își îndeplinește obligațiile asumate
Ar trebui să știi că toate aceste reguli sunt permisive (sau, cum am spune noi, supletive), adică poți să găsești mecanisme care să te ajute pe tine și pe afacerea ta.
Spre exemplu: dacă semnezi un contract pentru a închiria un spațiu de birouri, asigură-te că există clauze care îți permit să reziliezi contractul în anumite condiții (de exemplu, dacă te muți în alt oraș sau se închide firma).
7. Cum se soluționează disputele
Știu că nu dai aproape deloc importanță acestei părți.
Tu crezi că e standard, dar eu îți spun că nu este.
Când te cerți cu clientul, poți să:
● apelezi la un expert să zică cine are dreptate
● vă duceți la un mediator (care poate fi și un avocat)
● te judeci la instanța de judecată
● te duci la Camera de Comerț
Poate că pare simplu la prima vedere, dar te asigur că nu este pentru că fiecare variantă are avantajele și dezavantajele ei, așa că aici chiar îți recomand să vorbești cu un avocat care să te ajute să iei cea mai bună decizie pentru tine.
Spre exemplu: dacă semnezi un contract pentru a construi un sediu, poți include o clauză care prevede că, în caz de dispută legată de calitatea materialelor folosite sau de respectarea termenelor, părțile vor apela la un expert în construcții pentru a media problema înainte de a apela la instanța de judecată.
E ok, să știi 👌
Nu le știe nimeni pe toate - nici nu trebuie să o faci.
Este evident că nu trebuie să urmezi o facultate ca să înveți să te uiți peste contracte și să ai habar de ele.
Însă educația antreprenorială implică foarte mult partea juridică - nu le putem avea pe unele fără altele.
Sfatul meu este să ”nu lași totul pe seama avocaților”, dar ”nici să cauți totul pe internet”. Să știi cum să jonglezi un pic prin domeniul juridic te va ajuta pe termen lung, ca să reușești să negociezi dealuri mai bune și să 🚀 afacerea ta.
Abonează-te